Sătui de promisiunile autorităţilor comunale, oamenii din satul Podiş, comuna Ileanda, au ajuns la capătul răbdărilor. Pentru a putea circula prin sat au pus la bătaie toţi banii obţinuţi după vânzarea lemnelor din pădure, şi au pietruit uliţele desfundate. Situaţia este fără precedent, cu atât mai mult cu cât toate demersurile făcute către primărie, în ultimii doi ani, au primit acelaşi răspuns: Nu sunt bani!
Aproape 4 km de drum comunal şi uliţe au fost pietruite de săteni, pe cont propriu, în Podiş. Localnicii au pus la bătaie ultimii bani, obţinuți din vânzarea lemnelor, marcate şi exploatate în pădurea composesorală. Suma nu este una neglijabilă. În ultimii 4 ani, economiile celor 70 de localnici înscrişi în composesorat, s-au cifrat la peste 100 de milioane de lei vechi. Necheltuiţi până în această primăvară, bănuţii au fost băgaţi în drumuri, deşi întreținerea acestora, ţine de competenţa primăriei. Ultima pietruire a fost acum doi ani, dar imediat după aceea s-a început lucrarea de aducţiune a apei. Şanţurile săpate transversal peste drum au făcut circulaţia imposibilă în această primăvară, din cauza ploilor. Cu promisiunile făcute, dar neonorate din lipsa banilor, primăria din Ileanda a fost depășită de situație, iar oamenii au trebuit să-şi rezolve singuri problema
Adrian PENEA-Preşedinte composesorat: ”De fiecare dată când am mers la primărie, problema drumurilor a rămas numai promisiune! N-avem bani! Ăsta a fost singurul răspuns care l-am primit! Primarul ne-a ajutat cât a putut, dar consilierii n-au făcut nimic pentru noi! Habar nu au de problemele noastre! Vin după voturi şi nu-i mai interesează! Îşi văd numa de învârtelile lor!”
Contactat telefonic, primarul comunei Ileanda Petru SATMARI recunoaşte situaţia financiară dezastruoasă a localității, şi spune că bugetul pentru acest an este numai de 100 milioane de lei vechi, și trebuie împărţit frăţeşte, ca la o casă cu copii mulţi, pentru toate localităţile comunei.
După această împărţeală, satul PODIŞ a primit doar trei maşini cu piatră din balastiera Răstoci, restul de 17 transporturi, de aproape 400 de tone, fiind plătit cu ultimii bani adunaţi după vânzarea pădurii. Culmea ironiei nu lipseşte nici în această poveste. ”Ciumănaşii”, cum li se mai spune prin partea locului, au rămas şi datori. Pentru a scăpa de noroi, pe toate tronsoanele principale de drum, au luat două maşini de piatră pe datorie, ce vor fi plătite cu lemnele tăiate în acest an.
De voie , dar mai ales de nevoie,” mâna de oameni” care a mai rămas în sat a început şi reabilitarea Căminului Cultural. S-a reuşit construcţia unui gard nou, iar cu următorii bani, oamenii sunt hotărâţi să nu mai aştepte mila şi promisiunile autorităţilor. Ei vor acoperi căminul, tot pe cheltuială proprie. Asta da afacere! Experiment reuşit! Poate şi o nouă politică locală! Poate şi o nouă lozincă – ”Descurcă-te singur, dar cu plata impozitelor la zi”! Trăiască Partidul…!
Mircea Mureşan
