Spre surprinderea clerului din Salaj, la Zalau, s-a decis ca remuneratiile din luna ianuarie sa fie virate in contul Episcopiei, valoarea lor putand acoperi in mare masura restantele acumulate pentru lucrarile efectuate de constructori si pentru materiale. Desi demersul pare sa aiba la baza cele mai bune intentii, acesta a starnit nemultumirea majoritatii fetelor bisericesti. Sub protectia anonimatului, din motive lesne de inteles, mai multi preoti salajeni si-au exprimat nemultumirea, deocamdata doar in surdina, pentru faptul ca au fost obligati sa renunte la salarii, tocmai in toiul crizei. Clericii nu au indraznit insa sa se opuna fatis, temandu-se ca mai marii bisericii ar putea trece la sanctiuni, unele dintre ele putand ajunge pana la „confiscarea” parohiilor celor care vorbesc mai mult decat li s-a sugerat…
Preotimea „fierbe”
„S-a propus ca toata lumea, inclusiv salariatii care nu sunt din randul preotilor, sa doneze banii cuveniti pe luna ianuarie pentru sediul eparhial. Lumea se teme, nimeni nu s-a opus”, a precizat unul dintre preoti. Sunt voci care sustin ca in tot judetul preotimea „fierbe” din acest motiv si ca singurul care a avut curajul sa apere drepturile acestor oameni a trecut, in urma cu cateva zile, la cele vesnice, poate si prin prisma faptului ca nu mai avea nimic de pierdut. Fetele bisericesti sunt de parere ca in momentul in care nesocotesc o decizie luata la nivelul conducerii Episcopiei se pot astepta la represalii. „Ni s-ar gasi ceva amanunt in munca pe care o facem pentru care sa fim transferati sau dati afara. Si la urma urmei, degeaba ar vocifera cineva, chiar daca se stie mai departe, nimeni nu face nimic pentru noi”, a aratat un alt preot.
Donatii, de bunavoie
Purtatorul de cuvant al Episcopiei Ortodoxe a Salajului, parintele Gabriel Gardan, a afirmat ca preotii nu au fost obligati sa renunte la salariu. „Banii nu s-au retinut de noi, ci lumea a decis sa-i doneze de comun acord. Un grup de preoti a propus, avand in vedere datoriile acumulate la nivelul eparhiei, din spirit de solidaritate, sa doneze salariul pe luna ianuarie, pentru constructia sediului eparhial. Fiecare preot a avut libertatea sa doneze sau nu acesti bani, nimeni nu a obligat pe nimeni sa faca acest gest”, a sustinut preotul Gabriel Gardan. Purtatorul de cuvant al Episcopiei Salajului a mentionat ca propunerea facuta de grupul de preoti a fost foarte apreciata de Episcopie, fiind un act de solidaritate din partea preotilor care inteleg dificultatile cu care se confrunta eparhia. Gabriel Gardan a mai afirmat ca, deocamdata, nu au fost virati banii din partea tuturor parohiilor, dar a estimat ca, probabil, suma care se va aduna va fi in jur de 400.000 de lei. Datoria Episcopei Salajului se ridica la 500.000 de lei, aceasta suma provenind din costuri neachitate ale materialelor de constructii si pentru manopera. Reprezentantul Episcopiei Salajului a mai spus ca nimanui nu i s-a cerut sa doneze valoarea integrala a salariului. Au fost chiar propuneri ca aceste donatii sa fie platite in rate, in cateva luni. Gabriel Gardan a afirmat categoric ca nimeni nu va fi pedepsit, sub nicio forma, daca nu poate dona bani pentru constructia noului sediu episcopal. Mai mult, a explicat ca in toate actiunile precedente derulate prin biserici, de colectare de fonduri, nu a fost nimeni pedepsit indiferent de suma stransa pentru ca nu a existat si nu s-a impus un barem, sau o cota de bani.
Sediul e gata abia peste trei-patru ani
Desi acum preotii strang cureaua punand mana de la mana bani pentru finantarea noului sediu episcopal, de buna voie si nesiliti de nimeni asa cum sustine purtatorul de cuvant, cladirea nu va fi functionala decat peste trei sau patru ani. Startul constructiei s-a dat in urma cu mai bine de un an, in toamna lui 2010. Acum, imobilul este ridicat si acoperit, urmand a se executa finisajele interioare si exterioare, precum si instalatiile. Toate acestea ar putea dura, potrivit estimarilor lui Gabriel Gardan, in timp de criza si in functie de sumele care se vor colecta pe viitor, trei-patru ani. Graba pentru finalizarea constructiei a fost justificata de interlocutorul nostru prin aceea ca Episcopia Salajului nu are un sediu al ei, motiv pentru care a incheiat (in 2007) un contract de comodat pe zece ani cu Consiliul Judetean Salaj. Cand acesta expira nu se exclude posibilitatea ca salariatii din episcopie sa fie nevoiti sa paraseasca actualul sediu. Acesta, asa cum a sustinut Gabriel Gardan, este de multe ori impropriu desfasurarii anumitor activitati (de exemplu organizarea de sedinte). Pana acum, viitorul sediu a inghitit un milion de lei, iar suma necesara finalizarii tuturor categoriilor de lucrari nu a putut fi precizata de purtatorul de cuvat al institutiei.
