Ţăranii din Sălaj scot bani frumoşi din afacerile cu coacăze . Cererea mare de pe piaţă şi preţul ridicat al fructelor, au îndemnat tot mai mulţi ţărani de pe Valea Someşului să-şi abandoneze culturile de grâu, porumb sau cartofi, în avantajul arbuştilor fructiferi. În numai trei ani de când au aflat de afacere, într-o singură comună au fost înfiinţate aproape 10 hectare de plantaţie, care au început să dea rod.
Cu puţin efort, producţia de pe un hectar poate ajunge uşor la valoarea de 10.000 de euro, bani frumuşei pentru satele de deal, cu teren arid şi performanţe slabe în culturile de cereale. Satele sărace din zona de deal a râului Someş au descoperit o afacere, ce vine ca o mănuşă pentru oamenii de la ţară, unde la modă este agricultura sărăcăcioasă de subzistenţă.
În localitatea COZLA din Sălaj culturile tradiţionale încep să piardă teren, cele moderne luandu-le încet locul. Este vorba despre cultura fructelor de pădure, mai cu seamă cea a coacăzului, care are succes din ce în ce mai mare. Nici nu au apucat bine să culeagă primele roade, că localnicii din Cozla nu mai fac faţă comenzilor. Fructele de coacăze sunt foarte căutate pentru calitaţile lor vitaminizante în industria farmaceutică şi alimentară, dar mai cu seamă în supermarketuri, ca fructe de masă. Succesul vânzărilor din anul trecut a determinat dublarea suprafaţei cultivate, astfel încât în acest an au fost produse şi recoltate, dar şi vândute imediat, peste 4 tone de coacăze.
Vestea despre succesul unei astfel de afeceri a ajuns rapid şi la urechile celor de la oraş, care au investit imediat în culturile de arbuşti de coacăz. Costurile culturii sunt relativ mici, calitatea fructelor este una cu mult superioară celor de import, tocmai din cauza climei şi terenului de pe valea Someşului, perfecte pentru aceste plante. Soiurile cultivate sunt aduse din Polonia, cel mai mare producător în domeniu, iar viaţa unei culturi pe rod,poate depăşi uşor 20 de ani.
Mircea Mureşan
