Cateva sute de copii din Salaj raman, an de an, in afara protectiei legii pe perioada cand parintii lor sunt plecati la lucru in strainatate. Chiar daca cei mici sunt incredintati unor rude, acestea nu pot substitui parintele in cazul unor decizii majore, din cauza unor lacune legislative.
Problema copiilor ai caror parinti sunt plecati la lucru in strainatate a ajuns in atentia senatorilor romani care, zilele trecute, au adoptat o initiativa legislativa prin care vor spori responsabilitatile parintilor. Acest demers vizeaza obligativitatea ca parintii sa lase copilul in grija unui membru a familiei extinse si sa anunte autoritatile locale inainte de a pleca din tara. Mai mult, se discuta ca persoana in grija careia va fi incredintat copilul sa fie cu cel putin 18 ani mai in varsta decat copilul, sa dispuna de echivalentul salariului minim brut pe economie, sa fie familiarizata cu cresterea unui copil si sa nu aiba in ingrijire mai mult de trei copii minori. Initiatorii proiectului legislativ au mai propus ca persoana in grija careia va fi lasat copilul sa treaca de un test psihologic, realizat de un specialist din cadrul primariei localitatii de resedinta. Totodata, in proiect se prevede ca, in situatia in care minorul nu este tratat corespunzator, sa fie mutat intr-un centru de plasament, la initiativa Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
Schimbare de dragul schimbarii
Se pare ca propunerile senatorilor sunt inca departe de realitate. Din cele aflate de la directorul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Salaj, Violeta Milas, propunerile senatorilor nu includ insa un aspect extrem de important pentru protectia copilului. „Actualele prevederi stipuleaza ca parintele este obligat sa anunte autoritatile locale si sa lase copilul in grija rudelor. Ceea ce nu clarifica propunerea legislativa a senatorilor este procedura prin care parintele este verificat la iesirea din tara. Nu exista nicio constrangere, nicio sanctiune si nicio modalitate reala de verificare, urmarire si monitorizare a acestora. Autoritatile vamale ar trebui sa aiba acces la o baza de date nationala cu privire la evidenta populatiei, sa verifice daca persoana care iese din tara are copii minori, iar mai apoi sa verifice actele de iesire referitoare la plasarea copilului”, a explicat Violeta Milas. Interlocutorul nostru a aratat ca parintii nu specifica locatia unde pot fi contactati, doar tara, iar in cazul in care autoritatile doresc sa comunice cu ei referitor la starea copilului ei sunt de negasit. Practic, si pana acum a exitat obligativitatea ca parintele sa anunte autoritatile locale si sa-si lase copilul in grija rudelor la plecarea in strainatate. Prevederea se pare ca este, si va ramane tot asa (deoarece noua propunere legiuslativa nu schimba nimic in acest sens), inutila. Parintii nu sunt constransi si nici nu sunt amendati daca lasa copiii fara reprezentant legal. Mai rau, fara prea mare efect este declaratia data de parinte la primarie, prin care anunta cine se ocupa de ingrijijrea copilului pentru ca aceasta hartie, asa cum a subliniat directorul DGASPC Salaj, nu tine loc de act doveditor ca persoana respectiva poate substitui parintele in cazul unei decizii majore, cum ar fi inscrierea la scoala, examene, interventii chirurgicale.
Evaluarea psihologica, irelevanta
Senatorii au propus ca persoana la care va fi incredintat minorul cu parinti plecati in strainatate sa fie evaluata psihologic. Violeta Milas considera irelevant un astfel de test, deoarece toti membri familiei in care este integrat copilul ar trebui sa fie evaluati. In plus, este discutabila aceasta testare atata vreme cat nu se specifica sursa finantarii serviciului respectiv. „Potrivit noilor reglementari adate de Colegiile Psihologilor pentru o astfel de testare, care se trece intr-un registru special, se aplica o taxa pe care nu stim cine o va suporta. Primariile nu au posibilitatea de a face angajari, nu au in schema de personal psihologi, iar la nivelul directiei nu se pune in discutie asa ceva deocamdata. In Salaj, in cadrul DGASPC, sunt angajati patru psihologi, care sunt supraaglomerati, pentru ca fac evaluarea a 1.200 de copii cu handicap, a 13.000 de aduti cu handicap, a 180 de copii in asistenta maternala, a familiilor care solicita adoptii”, a afirmat directorul DGASPC Salaj. In plus, asa cu a remarcat Violeta Milas, se pune intrebarea cine vor fi testati, cei care primesc de acum incolo copii in ingrijire sau si familiile care au de ceva vreme in intretinere un copil, si cum se va face monitorizarea permanenta a copilului, pentru ca situatia lui si a parintilor se poate schimba de la o luna la alta.
Copiii mai mari de 14 ani, cei mai vitregiti
Cei mai multi copii ai caror parinti sunt plecati la lucru in strainatate au peste 14 ani, sunt cei mai expusi problemelor, fiind in perioada de preadolescenta si adolescenta, si avand parte de schimbari in pregatirea scolara. Violeta Milas a aratat ca la nivelul Salajului, la sfarsitul anului trecut erau 245 de copii cu varsta peste 14 ani, iar la finele lui 2010 erau inregistrati 227. Numarul total de copii din judet, la finele lui 2011, era de 876, din care 209 aveau ambii parinti plecati la lucru, 620 doar un singur parinte si 47 faceau parte din familii monoparentale. La 31 decembrie 2010, numarul copiilor din judet lasati de parinti in grija rudelor era mai mic, 814, din care 239 aveau ambii parinti plecati, 527 doar un singur parinte si 48 proveneau din familii monoparentale. Din randul copiilor ai caror parinti se aflau la lucru dincolo de granite, in 2010, au fost primiti in centrele DGASPC Salaj, 10 copii si 26 in plasament la rude, iar in 2011, au fost institutionalizati 25 in centre si 159 au fost luati in plasament de rude. Violeta Milas a admis ca numarul total al copiilor care cresc fara parinti poate fi mult mai mare, deoarece sunt foarte putini cei care anunta autoritatile, cele mai multe cazuri putand fi depistate doar de cadrele didactice, in varianta in care minorii au varsta peste 7ani si sunt scolari.
