În fiecare an, pe 14 octombrie este celebrată sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva. Sfânta Parascheva este considerată ocrotitoarea Moldovei, fiind totodată, o figură feminina extrem de îndrăgită în cultul popular. Astfel, odată cu trecerea timpului, tradiţiile creştine şi cele laice s-au amestecat, dând naştere unui fond unic de credinţe, obiceiuri şi superstiţii.
Se spune că Sfânta Parascheva este ocrotitoarea celor aflaţi în nevoi, „dăruitoarea” celor în necaz, a celor care îşi deschid sufletul în faţa moaştelor sale şi se roagă cu sinceritate şi credinţă. Astfel, în folclor, figura Sfintei coincide cu cea a Sfintei Vineri, care ajută tinerele să se căsătorească cu cel hărăzit de Dumnezeu, care înlesneşte naşterea femeilor căsătorite şi ia sub aripa sa protectoare, animalele sălbatice.
Totodată, Vinerea Mare este considerată a fi prilej potrivit pentru a încheia sau a dechide anumite activităţi pastorale. În mai multe zone ale ţării, în aceeaşi zi, au loc târguri şi iarmaroace de iarnă, unde se comercializează produse cu specific pastoral. Ciobanilor le este interzis să cioplească dacă nu vor ca mieii să iasă tărcaţi. De altminteri, 14 octombrie, este ziua din care ciobanii încep să îşi pregătească turmele pentru iernat şi ziua în care pot „îngropa” vara.
De asemenea, în fiecare an, pe 14 octombrie, are loc pelerinajul la Iaşi, acolo unde se alfă moaştele Sfintei Parascheva. Se spune că este bine să ne aducem aminte de ziua Sfintei şi să ne rugăm la raclă în aceeaşi zi, iar Sfânta Parascheva se va ruga la rândul ei pentru noi, lui Dumnezeu. Pentru cei care nu pot ajunge la Iaşi, este bine să mergem în orice biserică să ne rugăm pentru sănătatea şi binele întregii familii, dar şi pentru iertarea păcatelor celor dargi care nu sunt lângă noi.
Andreea POCOL
