De luni intregi, Salajul nu a vazut picatura de ploaie. Pamantul s-a acoperit cu o crusta groasa, in care lipsa apei a creat fisuri adanci, ca niste riduri imense, intinse pe hectare nesfarsite. Situatia este dramatica si niciodata judetul nu s-a confruntat cu o lipsa atat de acuta de precipitatii. Sub zodia secetei, fermierii isi ridica in zadar privirea spre cer, tanjind dupa ploaie. Toata munca depusa in aceasta toamna este faramitata: nimic nu rasare din solul intarit, nici grau, nici secara, nici orz. In disperare, oamenii au insamantat ogorul a doua oara, dar daca ploaia nu va veni in urmatoarele zece zile, de culturi se va alege inca o data praful.
Nu ploua. De mai bine de trei luni, salajenii privesc intruna spre cer si urmaresc cu atentie sporita buletinele meteorologice, asteptand vesti bune: si anume ca va ploua, in sfarsit. Deocamdata, asteptarile lor au fost in van, intrucat ultima ploaie cazuta in judet a fost in august, cand cantitatea de precipitatii a fost de 5 litri/metrul patrat. Ploaie buna, de vara, care a fost ca o gura de oxigen pentru culturi, dar, totusi, insuficienta pentru solul care tipa dupa apa.
Situatia este la fel si in restul judetelor. Un raport al meteorologilor arata ca la data de 16 noiembrie, pe suprafete agricole extinse din vestul, estul si sud-estul tarii se mentine seceta pedologica cu diferite grade de intensitate (moderata, puternica si, izolat, extrema). Prognoza meteorologica pe termen mediu estimeaza ca, in intervalul 17 – 27 noiembrie, cantitatile de precipitatii vor fi reduse si, ca urmare, fenomenul de seceta se va mentine si se va accentua in intensitate, indeosebi in zonele agricole deja afectate.
Situatia este ingrijoratoare, ne-a declarat directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Ioan Bujita. „Initial, s-au anuntat ploi pentru sambata, acum vad ca au revenit asupra anuntului si spun ca doar luni va ploua, intre 5 – 15 litri/metrul patrat in zonele de deal si munte. Lipsa precipitatiilor este o problema foarte mare. Nu am prins asa seceta. E drept ca acum patru ani am mai avut seceta, dar a fost una de primavara si nu asa mare ca acum. Nu tin minte sa mai fi avut asa o seceta”, a spus Ioan Bujita.
Potrivit sursei citate, lipsa precipitatiilor a afectat masiv activitatea fermierilor: 80 la suta din suprafata de pe care au fost recoltate cereale a ramas nearata, in conditiile in care, pe fondul lipsei precipitatiilor si a temperaturilor mai ridicate decat normalul perioadei, fermierii nu reusesc sa pregateasca terenurile pentru insamantari. „Nu a plouat asa cum ar trebui din 14 – 15 iulie. A fost o ploaie in august, dar nu a fost suficienta. Suntem de trei luni de zile fara ploaie, iar acest lucru se simte. Din circa 23.000 de hectare care au fost cultivate cu porumb, doar pe 4.300 de hectare s-au facut insamantari. Pamantul este tare, nu se poate ara. Oamenii au incercat, dar nu merge, e beton solul”, a declarat Bujita.
Situatia este disperata si pentru cei care au reusit sa semene. In momentul de fata, cele mai mari probleme le au insa agricultorii ce au semanat orz si grau si, din pacate, nici soarta triticalelor nu se arata a fi una grozava. Din lipsa apei, semintele s-au uscat si nu au rasarit, astfel ca multi agricultori au fost nevoiti sa mai insamanteze o data. „Pe cele 4.300 de hectare care au fost insamantate s-au pus triticale, grau si orz, dar multi fermieri ara deja din nou terenurile, din cauza ca nu a rasarit nimic s-au s-a uscat”, a declarat directorul DADR Salaj.
Acesta sustine ca daca precipitatiile vor intarzia mai mult de saptamana viitoare, vor fi afectate masiv si restul culturilor.
Cum zilele fara ploaie sunt tot mai multe, lunile uscate adunandu-se una dupa alta in calendar, o intrebare care ii framanta tot mai mult pe fermieri este cat ii va costa seceta, cati bani vor trebui sa scoata in plus din buzunar pentru a face fata prapadului pe care ea il lasa in urma? Chiar daca in vara au amanat aceste calcule, acum agricultorii sunt nevoiti sa socoteasca in detaliu care este evolutia cheltuielilor fata de 2010 si ce masuri mai pot lua pentru diminuarea acestor costuri? „Sigur ca sunt cheltuieli mai mari fata de anul trecut, nu e nicio indoiala. Unii din cei care facut insamantari, le refac deja, asta insemnand costuri in plus. Iar daca nu refac insamantarile, nu iese nimic si ajung in pierdere. Este greu, mai ales ca aratul si discuitul unui hectar de teren ajunge acum la 4.000 de lei”, a explicat directorul DADR Salaj.
De altfel, specialistii in agricultura au calculat ca in acest an, conditiile climaterice au generat cresterea cheltuielilor cu circa 25-40 la suta, comparativ cu un an obisnuit. Costurile fermierilor pot fi directe (cresterea cantitatii de motorina consumata pe unitatea de suprafata, cresterea numarului de treceri in vederea pregatirii terenului deja arat (discuit, tavalugit etc.), norma de samanta pentru semanat mai mare) si indirecte (consum mai mare de organe active la utilajele de arat si pregatit terenul – pluguri, discuri, freze, consum mai mare de piese din cauza numeroaselor defectiuni accidentale, consumabile epuizate prematur, cum sunt, de exemplu, filtrele de aer).
Lucrurile sunt dramatice si in ceea ce priveste apa din gospodariile oamenilor, directorul DADR precizand ca in intreg judetul, foarte multe fantani au secat.
Si pe cursurile de apa din Salaj se inregistreaza debite in scadere. Astfel, debitul mediu al Somesului si al raului Crasna a fost de 30 la suta din debitul mediu multianual pentru luna noiembrie, iar al Barcaului – de 40 la suta. Purtatorul de cuvant al Sistemului de Gospodarire al Apelor Salaj, Dorina Olar, ne-a declarat ca fata de 2010, anul in curs este mult mai secetos, seceta facand ca gradul de umplere al barajului Varsolt sa fie de 60 la suta. „Totusi, nu se impun restrictionari ale consumului de apa pentru populatie, iar nivelul apelor curgatoare din judet nu pune in pericol flora si fauna Salajului”, a declarat Dorina Olar.
Lipsa constanta a precipitatiilor si nerespectarea masurilor de prevenire au dus si la cresterea semnificativa a incendiilor de vegetatie uscata din judet. Purtatorul de cuvant al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „Porolissum” Salaj, Lucian Jacodi, ne-a declarat ca in acest an au fost inregistrate 168 de arderi necontrolate, urmarile acestor incendii fiind grave. „Focul a provocat pierderi materiale importante – pomi fructiferi, garduri, stupi de albine – si au pus in pericol gospodarii si fondul forestier din apropiere”, a spus Lucian Jacodi.
Temperaturile mari inregistrate in aceasta toamna si regimul pluviometric secetos sunt puse de specialistii Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM) pe seama unui fond de aer tropical, venit in septembrie dinspre nordul Africii. Meteorologii sustin ca aerul african a dominat mai ales sudul si sud-estul Europei, unde temperaturile au fost cu 10 grade Celsius peste mediile climatologice ale mijlocului lunii septembrie. Acest inceput de toamna mult prea calda a fost urmat de un sir lung de zile secetoase, iar specialistii ANM anunta ca nivelul mediu al temperaturilor va continua sa creasca in urmatorii ani, cand perioadele de seceta vor fi tot mai frecvente. „In Romania, se vor mari perioadele de seceta, dar si cele in care vom avea parte de inundatii rapide. Valurile de caldura si de seceta vor fi mai frecvente si mai intense, dar asta nu exclude episoade cu precipitatii foarte intense, care, pe perioade scurte de timp, sa determine inundatii rapide“, a spus dr. climatolog Roxana Bojariu din cadrul ANM.
Anul 2011 s-a aratat extrem de dificil pentru intreaga Europa, seceta fiind cea mai mare pe care batranul continent a cunoscut-o in ultimii 100 de ani. Intre martie si mai 2011, Europa a avut parte de cea mai uscata perioada din ultimii 50 de ani si de cel mai calduros interval din 1910 incoace.
Anglia s-a confruntat in vara cu cel mai fierbinte anotimp din 1659 incoace si cu cea mai uscata perioada de la inceputul secolului XX. Nici Germania nu a stat mai bine, avand de-a face cu cea mai mare seceta din 1893.
Tot in acest an, Marea Britanie a avut zone declarate oficial ca fiind masiv afectate de seceta, iar Franta a trecut in vara la masuri de urgenta pentru conservarea apei, cheltuielile pentru sustinerea fermierilor in astfel de conditii ridicandu-se la 1,4 miliarde de euro. De altfel, pretul fanului in Franta a crescut atat de mult, incat au fost introduse ratii pentru animalele rumegatoare, distribuite de soldati. Costurile de intretinere s-au ridicat atat de mult, incat multi agricultori au ales sa-si vanda animalele catre abatoare, iar guvernul francez le-a acordat fermierilor imprumuturi, pentru a compensa pagubele produse de conditiile meteorologice vitrege.
