Ninsoarea costa. Desi par gratis, fulgii cazuti din cer cu nemiluita ard cumplit buzunarele romanilor, din cauza ca la noi deszapezirea drumurilor nu se face ca in alte tari, dupa reguli, ci dupa legi mioritice. Atat pentru iarna din 2009, cat si pentru cea din 2010, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADR) a platit sume uriase pentru deszapezirea autostrazilor si a drumurilor nationale, sume comparabile cu costul actiunilor de deszapezire din Germania si Finlanda. Salajul nu iese nici el din tiparele acestui paradox: desi avem mai putine drumuri de curatat decat altii, sumele sunt consistente, desi rezultatul nu a fost mereu pe masura asteptarii populatiei.
Iarna nu este usor de trecut in Romania, nici la figurat, ca obstacol, si nici la propriu, cand este vorba de drumuri inzapezite, asta din cauza ca in Romania deszapezirea costa de patru-cinci ori mai mult decat in tarile nordice, tarile cu cele mai aprige ierni din lume. Costurile cu intretinerea drumurilor pe timp de iarna sunt uriase si in conditiile in care tara noastra nu se poate lauda cu o infastructura rutiera cum au tarile nordice. Potrivit presei centrale, Ministerul Transporturilor a cheltuit in ultimul trimestru din 2010 pentru deszapezirea a peste 15.300 de kilometri de drumuri nationale si a 312 kilometri de autostrada suma de 117,82 de milioane de lei, echivalentul a 28 de milioane de euro.
Sumele sunt cu 9,28 milioane de lei (circa 2,2 milioane de euro, n.r.) mai mari decat cele cheltuite in perioada similara a lui 2009, cand iarna a fost mai grea. „Cresterea valorica a costurilor la activitatile de iarna din trimestrul al patrulea 2010 fata de perioada similara din anul precedent, in situatia in care conditiile meteo au fost nefavorabile pe o perioada mai lunga de timp in 2009, se explica prin: majorarea TVA de la 19 la suta la 25 la suta, inregistrarea unei rate anuale a inflatiei de 7,96 la suta, majorarea pretului de achizitie la sare cu circa 14 procente, majorarea pretului la carburanti, asigurarea prin contracte de intretinere multianuala a activitatii de iarna pentru autostrazile A1, centura Pitesti si A2″, a explicat Liviu Costache, directorul general al CNADNR.
La finalul anului trecut, MTI a elaborat un standard de cost pentru intretinerea curenta, pe timp de iarna, a drumurilor publice.
Potrivit CNADR, pentru aceasta iarna, necesarul pentru intretinerea si deszapezirea drumurilor este de 93 milioane de euro.
In Salaj, deszapezirea inghite anual sume uriase de bani, desi, fiind printre cele mai mici judete ca suprafata din tara, Salajul nu are o retea uriasa de drumuri, iar kilometri de autostrada sunt zero.
Scump, domnule, scump!
Mai exact, judetul nostru are 270 de kilometri de drumuri nationale, pentru care actioneaza pentru deszapezire 22 de raspanditoare de material antiderapant prevazute cu lama, cinci utilaje unimog cu raspanditor si lama, opt incarcatoare, doua utilaje caterpilar cu lama, un autogreder si un tractor. Pentru situatii deosebite, in parcul auto al Sectiei Drumuri Nationale Zalau exista doua remorchere si o macara. Seful Sectiei Drumuri Nationale Zalau, Mircea Crisan, a declarat ca licitatia in vederea intretinerii si deszapezirii acestor drumuri se face la Bucuresti, la nivel central, astfel ca nu poate preciza care este costul unui kilometru de carosabil intretinut si curatat de omat.
Pentru drumurile judetene, insa, cifrele obtinute de la Consiliul Judetean Salaj nu sunt deloc mici. Astfel, autoritatile judetene vor fi nevoite in acest an sa plateasca mai multi bani decat anul trecut pentru deszapezirea drumurilor judetene. Potrivit informatiilor furnizate de directorul Directiei Tehnice din cadrul CJ Salaj, Mircea Ghiurco, anul acesta pentru interventiile drumarilor se plateste de trei ori mai mult decat anul trecut. Mai precis, in medie, pentru o zi de actionare pe arterele judetene, de la bugetul judetului se va achita 29-30 de lei pentru fiecare kilometru de drum, in timp ce anul trecut s-a platit aproximativ 10 lei pentru un kilometru pe zi de actionare.
Mircea Ghiurco a aratat ca din cei 611 kilometri de retea de drumuri judetene, 402 kilometri au fost preluati pentru activitatea de intretinere si deszapezire de administratiile locale (primariile comunelor), diferenta, de 209 kilometri de drumuri de nivel I, ramanand in gestionarea CJ. Pentru comune s-a alocat, in vederea deszapezirii, in total 610.000 de lei pentru sezonul rece 2011-2012, iar pentru drumurile pe care le administreaza efectiv CJ Salaj, s-a prevazut suma de 450.000 de lei. Aceasta va fi platita firmelor care actioneaza in judet respectiv, SC Transemidor SRL Sarbi care intretine 53,4 kilometri, Real Construct Benesat – 37,4 kilometri, Utilaje Lazar Puscas Service Simleu Silvaniei-50,1 kilometri, SC Sim Trans Surduc – 32,4 kilometri si Asocierea Shapir (Inserco, Transbitum, Drum Construct) – 36,3 kilometri. In medie, asa cum a calculat directorul Directiei Tehnice acestor societati care intervin pentru deszapezire se plateste 6.000 de lei pentru o zi de actionare, rezultand astfel, valoarea de 29-30 de lei pentru un kilometru deszapezit. La aceasta cifra s-a ajuns tinand cont de lungime, de cantitatea de motorina consumata, de costurile necesare materialului antiderapant. Mircea Ghiurco a explicat ca pentru un metru patrat de carosabil s-a prevazut folosirea a 300 de grame de amestec de nisip cu sare (aceasta din urma reprezentand 30 la suta din total), costul specific pentru materialul antiderapant fiind estimat la 200 de lei tona de sare si la peste 100 de lei tona de nisip. Costul deszapezirii unui kilometru de drum este mai mare fata de cel de anul trecut din cauza ninsorilor abundente cazute, utilajele fiind nevoite sa parcurga de mai multe ori, in ambele sensuri de drum sectorul respectiv pentru a-l curata astfel incat acesta sa fie practicabil. Initial s-a apreciat ca este suficient trecerea o singura data a utilajelor de deszapezire pe fiecare sens de mers.
Anul trecut, comunele au beneficiat de un fond total de 600.000 de lei, iar CJ a alocat, firmei Transbitum, pentru deszapezirea celor 209 kilometri, suma de 221.516 lei. Valoarea platita drumarilor pentru 120 de zile de actionare in sezonul rece precedent a fost 10 lei pentru un kilometru pe o zi de interventie. „Firmele se plang ca anul acesta lucreaza in pierdere, nimeni nu a preconizat ca va fi o iarna atat de grea. Am fost foarte economi in calculele pe care le-am facut pentru calculul pretului unui kilometru de drum deszapezit si din acest motiv nu a venit nicio firma la licitatie. Abia dupa a treia licitatie am reusit sa incheiem contracte, dar si acestea cu firme mai mici, care au sediu in zonele unde actioneaza (ceea ce reprezinta un avantaj nemaifiind nevoie sa platim bani si pentru iesirea din dispozitiv). Au fost la licitatiile organizate de CJ firme mari care au pretins de zece ori pretul pe zi de actionare fata de valorile adjudecate”, a sustinut Mircea Ghiurco.
Peste 1.000 euro/kilometru, in Zalau
In Zalau, activitatea de deszapezire este asigurata de SC Citadin SRL, operator privat care are in intretinere 249 de strazi de pe raza orasului si din stana si Ortelec – localitati care apartin administrativ de municipiu – totalizand 136 de kilometri. Potrivit purtatorului de cuvant al SC Citadin SRL, Paul Maghiu, deszapezirea este efectuata si pe cei 81 de kilometri de trotuare din municipiu. „In sezonul rece 2010 – 2011, din bugetul local al municipiului au fost alocati 630.498 de lei pentru deszapezirea strazilor si 7.007 lei pentru trotuare. Astfel, costul pe kilometru este de aproximativ 4.600 de lei – pentru strazi, si 86 de lei – pentru trotuare”, a spus Paul Maghiu.
Purtatorul de cuvant al SC Citadin SRL a declarat ca, facand o comparatie cu standardul de cost stabilit de Ministerul Transporturilor la inceputul sezonului rece 2010 – 2011, tarifele percepute la nivelul municipiului Zalau sunt de cel putin doua ori mai mici. „Astfel, potrivit deciziei ministerului, standardul de cost varia, in functie de tipul de drum, intre 2.520 – 4.509 euro pe kilometru, pentru perioada 1 noiembrie 2010 – 31 martie 2011”, a declarat Paul Maghiu.
In ceea ce priveste costurile deszapezirii pe sezonul in curs, acestea nu pot fi, deocamdata, precizate intrucat iarna este inca in toi, iar calculele sunt inca estimative.
Mai scump ca la nordici
Revenind la situatia de la nivel national, costurile deszapezirii in Romania raman uriase fata de sumele cheltuite de alte tari mult mai dezvoltate la capitolul infrastructura rutiera. Spre exemplu, in Finlanda, unde iarna vine mult mai repede, este mult mai aspra si mai lunga, si unde costul fortei de munca este mai ridicat, cheltuielile anuale pentru deszapezire ajung la suma de 98 de milioane de euro. Trebuie precizat ca finlandezii nu se joaca de-a traficul rutier pe doua autostrazi si jumatate, cum fac romanii, ci au la dispozitie o retea de autostrazi si de drumuri nationale intinsa pe 78.000 de kilometri. Calculand, reiese ca reteaua finlandezilor este de aproape cinci ori mai vasta decat a Romaniei, care are doar 16.000 de kilometri de drumuri nationale si austostrazi. Si totusi, in aceste conditii, pretul mediu pe kilometru al deszapezirii in Finlanda este de patru ori mai mic decat in tara noastra. De ce este mai scump la noi decat in tara lui Mos Craciun? Din cauza ca romanul este extrem de inventiv: decat sa tina utilajele in garaj pe timp de iarna, constructorii romani prefera sa le inchirieze CNADR pe sume spumoase, Compania platind chiar daca nu ninge, nu viscoleste, iar utilajele nu se misca din loc. Adica, sunt platiti inclusiv timpii morti, de stationare in baza.
Despre acest aspect, fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, a spus ca finlandezii au ales sa circule pe drumuri acoperite cu zapada, insa cu cauciucuri foarte speciale (anvelope cu tinte – n.r.). Ba mai mult, in Finlanda carosabilul nu este curatat la negru, ci sunt luate doar straturile superioare de zapada, anvelopele cu tinte cu care sunt prevazute autovehiculele avand aderenta chiar si pe un strat de nea de cativa centimetri care ramane pe sosele.
Contractele pentru drumuri – verificate de Curtea de Conturi
CNADNR a anuntat, zilele trecute, ca a solicitat Curtii de Conturi sa verifice derularea tururor contractelor subsecvente de intretinere a drumurilor si autostrazilor incheiate de companie. Incepand cu anul 2008, CNADNR a incheiat acorduri cadru privind activitatea de intretinere multianuala a drumurilor nationale si autostrazilor. Potrivit adresei inaintate de CNADR catre Curtea de Conturi, se cere analizarea si verificarea acordurilor cadru si a contractelor subsecvente incheiate in baza acestora, „pentru perioadele de derulare care nu au facut obiectul unei actiuni de control pana in prezent“.
De altfel, mai multe nereguli in activitatea CNADR au fost deja semnalate de Curtea de Conturi in raportul pe 2010, iar prejudiciul stabilit a fost de 7,61 milioane de lei, controlul de la vremea respectiva urmarind legalitatea utilizarii si rambursarii unor imprumuturi. Fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, a declarat vineri ca, in timpul mandatului sau, Corpul de Control al institutiei a formulat sase plangeri penale, iar CNADR a transmis DNA si IGP alte sase astfel de dosare, fara sa nominalizeze insa persoanele acuzate.
In Romania deszapezirea costa de patru-cinci ori mai mult decat in tarile nordice, tarile cu cele mai aprige ierni din lume. Costurile cu intretinerea drumurilor pe timp de iarna sunt cu o treime mai mari la noi chiar decat in zona polara a Norvegiei, polul frigului din Europa.
Mai mult, costurile sunt mai mari cu circa o treime fata de standardele de cost.
