De aproximativ o săptămână şi jumătate creştinii de rit ortodox şi catolic din întreaga lume, se află în Postul Crăciunului. Pe lângă abstinenţa de la bucatele de dulce, la slujbele de vecernie credincioşii au început şi colindul.Prin durata celor 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primeacă cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor legii. Astfel, creştinii postind în acest timp, se învrednicesc să-L primească pe Fiul lui Dumnezeu întrupat şi născut din Fecioara Maria.
Postul de 40 de zile, care precede marele praznic al Naşterii Domnului (Crăciunul), este întotdeauna precedat de o pregătire trupească şi sufletească. Postul reprezintă timp de rugăciune, căinţă şi mărturisire a păcatelor de înfrânare, răbdare şi mai ales de iertare. Astfel, în cele 40 de zile de post, credincioşii trebuie să se roage mai mult decât de obocei şi să răspundă provocării de a se abţine de la lucruri care le satisfac simţurile, cum ar fi mâncarea bună şi plăcerile trupesti. Din rânduielile bisericesti, alfăm că Postul Crăciunului este unul de asprime mijlocie, fiind mai mult un post al bucuriei. De altfel, este o perioadă în care, cei mai mulţi, încearcă să se abţină de la cele plăcute lor, pentru a fi mai plăcuţi lui Dumnezeu.
De asemenea, preotul paroh al bisericii cu hramul Sfântul Nicolae din Şimişna, Claudiu – Vasile Căprar, ne spune ce însemnătate are postul, anume: „postul înseamnă înfrânarea trupului şi a sufletului. Fiecare din noi zicem că postim şi ne abţinem de la mâncare, dar ăla nu e adevăratul post. E modernismul ăsta că trebuie să mă abţin să mănânc numai de post şi ajunge. Nu. Ăla nu e post. Ţine un ceas (o oră), dar ţine postul împreună cu rugăciunea. Inclusiv mâncarea asta cu pateul de post, nu-i considerat post, că de fapt e o înşelare a trupului că nu mănânci carne, dar de fapt, e un înlocuitor al cărnii”.
În această perioadă, creştinii sunt îndemnaţi să se abţină de la consumul produselor de origine animală şi să consume mai mult produse de origine vegetală. De altfel, creştinii trebuie să se roage mai mult şi să-şi îndrepte inima către cele sfinte. Totodată, un îndemn la reculegere, la reânnoirea vieţii prin lăsarea păcatelor şi a preocupărilor deşarte şi prin întoarcerea spre Dumnezeu. Aşadar, tot din rânduielile bisericeşti, aflăm că în această perioadă nu se fac nunţi.
Aşişderea, mulţi dintre enoriaşi nu s-au sfiit, şi au avut amabilitatea să ne mărturisească în ce măsură ţin post, ce înseamnă acesta, de ce-l ţin şi cu ce bucate se hrănesc. Otilia, cea care dirijează corul bisericii, credincioasă şi bisericoasă cum o ştiu concitadinii de altfel, ne-a declarat că: „da, o să ţin post. Îi bine să să mânânce mâncare de post, nu cărnuri, nu lapte, no, cartofi, fasole, varză, placintă cu varză. Tre să facem şi fapte bune, să n-avem ură pa nime, duşmănie cu nime în lumea asta, să nu povestim pa nime de rău, iară nu-i bine. Îi bine să ţânem şi câte o sfântă zi, să ne rugăm pântru duşmanii noştri, că altfel nu ne primeşte Dumnezo postu. Postu însamnă şi pântru sanatate şi pântru suflet, şi la televizor spune că să nu mâncăm cu zahăr, sare, pântru suflet iară îi bine, suntem mai smeriţî, mai credincioşi. Dacă oi ţâne post şi numa noi mânca şi oi ave treabă cu tătă lumea, or să povestesc pa alţî de rău ori să fac ceva ce nu trebe, ala nu-i post”.
Tinerii n-au nicio treabă cu postul, cel puţin cei pe care i-am întâlnit. Aceştia sunt de părere că nu vor să-şi “strice” stomacul postind, şi că au timp pe viitor, acum sunt la şcoala gimnazială şi nu se pot “concentra” la învăţat. Am întâlnit însă, o băştinaşă, Letiţia Bălan pe numele ei, care la sfârşitul acestei săptămâni a schimbat prefixul, a ajuns la a-90-a aniversare. Deşi e slăbită, şi au ajuns-o bătrâneţile, nu se lasă să nu ţină post şi ea, atât, cât poate: “mânc ce este, fără carne, mâncare di asta mai slabucă. Api amu, ceştio când am fost mnică cum am ţânut, da amu de când am îmbatrânit şi văd că is greutăţî, dacă Dumnezo alduitu îmi ajută, mai ţâi şi io. Şi la popa m-am gânit să-i zâc”, ne-a povestit cu tristete şi înţelepciune localnica Letiţia.
Dezlegări la peşte
Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât cel al Paştelui. Biserica a rânduit ca în fiecare sâmbătă şi duminică cuprinse între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) şi 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul), să avem dezlegare la peşte, preparatele din peşte precum şi la vin şi untdelemn.
După fiecare vecernie săvâşită de preot, enoriaşii se adună şi încep să colinde în lăcaşul de cult, aducând slavă Celui ce se Va naşte din Sfânta Fecioară Maria pentru mântuirea oamenilor.
Postul Crăciunului este primul post din anul bisericesc, a început în 15 noiembrie şi ţine până în 24 decembrie.
Andreea POCOL
