Locuitorii satului Șimișna au avut parte duminică după sfânta liturghie de un moment solemn. De altfel, localitatea Șimișna este încărcată de istorie, cu un trecut glorios. Directorul Instituției de Învățământ din localitate Ioan Pop, a avut inițiativa și s-a gândit ca pe meleaguri natale, să aducă un omagiu strămoșilor. Astfel, a avut loc resfințirea mesei sfinte din prima biserică construită în Șimișna exact pe locul unde a fost construită biserica în anul 1962, adică, cu peste 320 de ani în urmă. Piatra care a fost ”Sfânta Masă, a rămas aproape intactă și este șlefuită sub forma unui vas, după modelul chivotului din templul de la Ierusalim. La evenimentul de mare însemnătate istorică și încărcat de credință, au participat pe lângă enoriași, elevii școlii generale din Șimișna care au prezentat un moment religios, reprezentanții primăriei în frunte cu edilul Cristian Călin Prodan, cei ai poliției locale respectiv șeful de post, Iosif Bande și fii ai satului.
”Șimișna și Viața monahală din Valea Mănăstirii” de Niculae Costin
Autorul volumului Niculae Costin a povestit că a pornit de la credința că prin gestul său, îi respectă pe strămoși, și că această țară nu poate trăi fără suflet, or, sufletul acestei țări este credința străbună. ”De mic urcându-mă în ”vârful Ciuhii” părinții și bunicii îmi povesteau de mănăstirea din Șimișna. N-am avut liniște până m-am aplecat asupra studiului acestui spațiu și am căutat prin arhive atât în țară cât și în străinătate, m-am documentat de la oamenii locului, am fost sprijinit de primarul comunei cu câteva sfaturi, de directorul școlii din Șimișna” a arătat Costin.
Niculae Costin, n-a prezentat cartea într-o formă mai largă, ci așteaptă ca pe viitor să i se ofere posibilitatea ca la manifestările ulterioare, să se facă o sesiune de comunicări în contextul sărbătoririi a 700 de ani de atestare documentară a localității. ”Șimișna este una dintre localitățile cele mai importate ale zonei noastre. În jurul ei au focalizat și și-au desfășurat activitatea sate din jur. Însăși prin această mănăstire, adevărat focar de credință strămoșească care era un avanpost al mănăstirii și a Episcopiei Vadului a lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș”.
Autorul a declarat pentru Transilvania-tv.ro că a lucrat un an și jumătate la culegerea materialului necesar elaborării acestui studiu. El a povestit că s-a folosit de documente istorice, respectiv de monografia județului, Solnoc – Dăbâca editată de Iosif Cadar. ”Am făcut cercetări la fața locului și m-am dus pe povestiri ale bătrânilor satului. Dar pe locul unde l-am identificat că a fost mănăstirea, urmează să ridicăm un monument” a mai precizat autorul cărții.
Andreea POCOL
