Drumurile nationale ce traverseaza Salajul sunt in plin santier, ceea ce face ca traficul sa se desfasoare cu multa greutate pe anumite portiuni. Lucrarile de reabilitare si modernizare se deruleaza din fonduri europene, prin Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania.
De la un capat la celalalt al judetului, drumurile nationale sunt ca dupa razboi. Pentru participantii la trafic este o adevarata Odisee sa se avante la drum, pentru ca zeci de portiuni de carosabil sunt decapate, alternand cu suprafetele bune, asfaltate. In plus, pe mai multe sectoare de drum sunt restrictionari sau semaforizari ale traficului, circulatia autovehiculelor derulandu-se doar pe un singur sens. Toate aceste inconveniente se datoreaza faptului ca drumul national de la limita cu judetul Cluj si pana la limita cu Bihorul (pe DN 1C de la limita cu judetul Cluj-Galgau-Ileanda-Perii Vadului-Rastoci-Mesteacan si DN 1H de la Rastoci-Jibou-Zalau-Hereclean-Simleu Silvaniei-Nusfalau-Halmasd-limita cu judetul Bihor) face parte dintr-un amplu program de reabilitare si modernizare finantat cu bani europeni. Salajenii se plang nu doar de deranjul pe care trebuie sa-l suporte pana la finalizarea lucrarilor, ci si de faptul ca exproprierile necesare pentru largirea drumului se vor face pe bani marunti. Proprietarii din judet ale caror terenuri vor fi afectate de lucrarile de modernizare si largirea drumurilor vor fi despagubiti cu sume modice.
Modernizarile din Salaj valoreaza 158 de milioane de lei
Proiectul de reabilitare a drumurilor din Salaj include, in prima faza, „Reabilitarea DN1H Zalau-Alesd”, care vizeaza modernizarea si repararea a 69, 334 kilometri din drumul national DN1H, pentru a asigura judetelor Salaj si Bihor o infrastructura de transport de inalta calitate. Acest proiect are in vedere unul dintre ultimele tronsoane de drum ramase din programul mai amplu de reabilitare pentru drumurile romanesti din cadrul retelei transeuropene de transport (TEN-T). Drumul se afla pe teritoriul regiunii de dezvoltare nord-vest, legand orasele Zalau si Alesd si ducand la iesirea dinspre nord a TEN-T spre Ungaria. Acest tronson va fi reabilitat sub forma unui drum standard cu doua benzi de circulatie, avand o latime de maximum zece metri. De asemenea, proiectul va include alte lucrari de imbunatatire pe lungimea acestui tronson, inclusiv: constructia a trei poduri noi; reabilitarea a patru poduri; reabilitarea sau constructia a 110 podete tubulare si crearea a doua parcari pentru stationare pe termen lung. Drumul reabilitat va fi gestionat de CNADNR S.A. (Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S.A.), fiind astfel sub administrare publica directa. Cea de-a doua portiune inclusa in program, drumul de la Zalau la Rastoci, are o lungime de 53,38de kilometri. Prin acest proiect de reabilitare, judetul Salaj va avea peste 120 de kilometri de drumuri nationale modernizate, lucrari pentru care se aloca, in total, 158 de milioane de euro. In urma programului de reabilitare, drumurile nationale vor avea caracteristicile drumurilor europene (grosimea asfaltului de 18 centimetri, o platforma largita de la 6 metri la 9 sau 14 metri), iar in zonele de panta doua benzi la urcare, precum si trotuare sau rigole carosabile in localitati.
Un leu pe metru patrat
Chiar daca tipul lucrarilor derulate nu difera de la un capat la celalalt al judetului, problemele ridicate de participantii la trafic si de locuitorii unitatilor administrativ teritoriale traversate de drumurile nationale difera. Unii sunt foarte multumiti de calitatea si promtitudinea lucrarilor executate, altii spun ca toate acestea se puteau pune in practica mult mai repede. Primarul de Halmasd, Gavril Puscas, ne-a semnalat ca „localnicii nu sunt multumiti de faptul ca vor fi despagubiti cu un leu pentru un metru patrat de teren, in timp ce pentru autostrada s-au acordat 7 euro pe metru patrat. Deocamdata, banii pentru terenurile expropriate nu s-au acordat pentru ca proprietarii au de definitivat actele, in cele mai multe cazuri acestia au de facut succesiunea proprietatii”. Nici la Simleu, asa cum am aflat de la viceprimarul orasului, Ioan Lazar, nu s-au incheiat discutiile dintre proprietari si evaluatori. „Despagubirile se vor aloca in baza Legii 255 pentru aproximativ opt persoane care au terenuri spre Pericei si Nusfalau, unde s-a largit drumul”. Viceprimarul de la Virsolt, Denes Andrei s-a aratat revoltat de faptul ca peste 100 de persoane care au dreptul la despagubiri sunt purtate pe drumuri, evaluatorii terenurilor nefinalizand inca discutiile si documentatiile acestora. „Ne-au zapacit, i-au purtat pe oamenii care au terenuri agricole de-a lungul drumului inca de anul trecut pe drumuri pentru ca nu s-au inteles. Se da un leu pe metru patrat, bani care nu ajung nici pentru copiile xerox ale actelor.
Proiectarea si executia are „lacune”
Primarul comunei Pericei, Boncidai Csaba, a fost de parere ca proiectul initial nu ar fi raspuns problemelor din zona. Acesta a aratat ca documentatia „avea unele lacune in privinta apelor meteorice”. „Dupa multe insistente la proiectanti, am reusit sa elaboram o strategie, prin care drumul sa fie ferit de apele meteorice care provin de pe terenurie agricole si de pe drum. In final, totul s-a rezolvat, proiectul a fost refacut si vor fi realizate mai multe podete pentru subtraversarea drumului. In schimb, edilii din comuna invecinata, Virsolt, se plang de faptul ca lucrarile au fost prea mult timp tergiversate. „Drumarii nu sunt deloc operativi la realizarea podetelor si santurilor din localitate unde ritmul de lucru este foarte lent. Mai mult, sunt foarte dezamagit de faptul ca de un an se tot lucreaza la podul de peste raul Crasna din centrul localitatii Virsolt, si podul tot nu este gata. Nici nu e de mirare ca la un asemenea ritm de lucru romanii nu sunt in stare sa faca autostrazi. In plus, constructorii au fost foarte neglijenti cu localnicii. Pietonii au circulat cu multa greutate pe tot parcursul lucrarilor, pentru ca nu au dispus de un trotuar, drumarii nu au amenajat un spatiu protejat cu toate ca zona este extrem de circulata mai ales de copiii care merg si vin de la scoala”, a aratat viceprimarul comunei Virsolt, Denes Andrei. Acesta mai este nemultumit si de faptul ca autoritatile locale din comuna au solicitat unele modificari la proiect (cum ar fi acoperirea santului la unele institutii sau agenti economici), dar „nimeni nu ne-a luat in serios”, situatie cu care s-au confruntat si edilii de la Criseni.
Semafor la Virsolt, restrictii la Pericei, Drighiu, Nusfalau-Simleu
In zona comunei Halmasd, in orele de varf circulatia este restrictionata, fiind portiuni unde se lucreaza alternativ. In Drighiu se realizeaza un pod provizoriu pentru ca vechiul pod ce traverseaza Valea Drighiului sa fie demolat si reconstruit. De la intrarea in Halmasd si pana la limita cu judetul Bihor se executa podete; se toarna primul strat de asfalt intre Drighiu si Nusfalau in zonele in care nu s-a turnat; sunt portiuni unde asfaltul a fost decapat. In localitatea Nusfalau, asa cum ne-a informat primarul Mate Radu, se lucreaza pe strada Petofi Sandor la podete; la intrarea in Nusfalau dinspre Simleu Silvaniei se realizeaza podete in fata caselor; s-a asternut deja asfalt pe o banda a drumului intre Nusfalau si Halmasd, iar de la Nusfalau la Simleu Silvaniei s-a turnat asfalt pe ambele sensuri de drum. In apropiere de Manastirea Sfanta Treime si de zona Lapis exista restrictionari ale circulatiei pe un singur sens si semaforizare. La intrarile din orasul Simleu Silvaniei s-a turnat asfalt pe ambele benzi de circulatie ale drumului national si se lucreaza la realizarea a doua podete pentru subtraversare de la iesirea catre Nusfalau. In urbea de sub Magura s-a asternut un strat de asfalt in zona drumul national si se poate circula fara restrictii. In Pericei, sunt trei puncte in care traficul este „strangulat”, deoarece se executa podete de subtraversare a drumului si se muta stalpii de medie si joasa tensiune de langa acostamentul drumului. Urmeaza si aici sa se realizeze podetele la casele din localitate, sa fie amenajate santurile, rigolele si trotuarele, iar pe partea carosabila sa se astearna ultimul strat de asfalt. In localitatea Virsolt este semafor la podul peste raul Crasna din centrul localitatii, unde, din cauza lucrarilor de largire si asfaltare se circula pe un singur sens de mers. La intrarea in Virsolt dinspre Zalau se lucreaza si la podul mare peste paraul Colitca, cat si la podete, se betoneaza santurile, iar de la scoala spre iesirea catre Simleu se asterne un strat de asfalt.
Santier pe drumurile din Jibou
La Criseni se lucreaza in prezent la podete si subtraversarile drumului, urmand sa fie betonate santurile si realizate podetele spre locuinte. Primarul Major Andrei a precizat ca, dupa stratul de asfalt turnat anul, trecut urmeaza sa se mai astearna inca un strat de uzura pe toata lungimea drumului ce traverseaza satul Criseni. In plus, tinand cont de faptul ca anul trecut, la iesirea din localitate spre Jibou s-a lucrat la consolidarea versantului si zonei de drum, acum se va realiza aici un zid de sprijin. Si in Mirsid, potrivit prim-edilului Calin Bereschi, se amenajeaza santuri si podete, iar la Popeni va fi finalizat un pod. Chiar daca sunt portiuni fara asfalt, in comuna circulatia nu este restrictionata. Lucrarile de reabilitare a drumului national au „contaminat” si orasul Jibou, unde pana acum s-au modernizat trotuarele pe strada Traian, se realizeaza rigole pluviale pe strada Gheorghe Doja, s-a turnat asfalt de umplutura de la halta Cuceu spre intersectia strazilor Gheorghe Doja, Traian si Libertatii; podul de langa Ciutarie (de la bariera de cale ferata) este in lucru. Inca nu s-a intervenit de la podul de la Valea Agrijului pana la Pietricica Varului.
Semafor la Lemniu si patru restrictii pe Mesteacan
La Ciocmani, se asterne asfalt pe a doua banda a drumului in interiorul localitatii. Intre Ciocmani si Babeni s-a turnat asfalt pe ambele sensuri ale drumului, s-au realizat podete, iar la iesire de pe podul rutier (peste Somes) in zona haltei Ciocmani se construieste un zid de sprijin. Drumarii lucreaza de zor si la Cuciulat in zona bisericii pana la iesirea spre Letca, unde se reface suprafata portanta a drumului, santurile si podetele de acces spre locuinte. La Lemniu, asa cum am aflat de la primarul comunei Letca, Petru Cozma, la kilometru 120 este postat semafor, fiind restrictionata circulatia pe un singur sens. La Ileanda, asa cum ne-a informat Petru Satmari, primarul comunei, s-a turnat primul strat de asfalt. Pe Mesteacan se extinde drumul, se amenajeaza o banda suplimentara pe sensul de urcare, se fac consolidari, podete si canalizare pluviala. In aceasta zona sunt patru restrictii de circulatie. La Glod, potrivit viceprimarului comunei Galgau, Arghir Sabau, in centrul localitatii este postat semafor si se circula pe un singur sens de mers. Tot pe un singura banda a drumului se poate circula pe podul de la iesirea din Galgau spre Dej deoarece constructia intra in lucrari de reabilitare. Si in Capilna se lucreaza la pod, iar pana la limita cu judetul Cluj se circula fara probleme, fiind turnat deja stratul de asfalt. Reprezentantul autoritatii locale de la Galgau a fost multumit de presatia drumarilor, „care au fost foarte operativi si ceea ce au lucrat este de calitate”.
