A început culesul strugurilor pe Valea Someșului! (Galerie FOTO)

E ”Bun vinul ghiurghiuliu!” numai că până să ajungi să-l guști, e multă muncă, susțin gospodarii sălăjeni. Odată cu venirea toamnei în podgorii se fac pregătirile pentru începerea culesului viilor. Pentru ca recolta de struguri din care se face „Licoarea lui Bachus” să fie de cea mai bună calitate, trebuie să se țină cont de foarte mulți factori, începând de la perioada de cules a strugurilor până la modul în care se pun la presat, dar şi de vasul în care este pus la fermentare. Mustul este considerat elixirul tinereții.

Așadar, culesul viei este bucuria toamnei,  după muncile din agricultură, când gospodarul ”visează” la vinul bun pe care-l va bea în nopţile de iarnă (…). Se spune că, pe vremuri, în popor, Ziua Crucii dădea startul culesului viței-de-vie. În zilele noastre, indiferent de care zonă a țării este vorba, se știe faptul că toată luna septembrie, și până spre sfârșitul lui octombrie pe alocuri, se dedică viței-de-vie. De la culesul ei și până la pregătirea vinului, în această perioadă, gospodarii o țin într-o petrecere.

În localitatea Șimișna de pe Valea Someșului din județul Sălaj, culesul viei este pe sfârșite, iar mulți dintre gospodari, deja au pregătit cele ”de trebuință” din strugurii proaspăt culeși. Astfel, localnicii spun că au folosit strugurii adunați, fie pentru must, vin, dulceață sau chiar țuică (horincă).
Augustin Vășcan ne-a explicat secretul rețetei pe care o folosește, dar și cum obține vinul. Brutar de meserie, acum pensionar, s-a apucat singur să culeagă strugurii pe care îi are în proprietate în satul Șimișna. Numai că, ulterior, la culesul strugurilor, l-am găsit și pe un alt consătean, prieten bun cu familia Vășcan, Alexandru Mante pe numele său, care a spus că, „am venit în clacă, să-l ajut pe bunul meu prieten”. ”După ce termin ce adunat strugurii îi macin, și trebuie lăsați așa măcinați cam trei zile pentru a se separa, iar acum vedeți că mustul curge singur fără să-l presez, acesta e vin de clasa I. (Sunt persoane care îl macină și stoarce atunci pe loc, dar nu e la fel de limpede și gustos). Pe urmă, îl punem în oluri la fermentat, nu punem absolut nimic; unii oameni pun zahăr, dar nu trebuie că e suficient de dulce. Eu îl controlez cât e de dulce, cu un ou, pe care îl pun aici în acest vas cu must, dacă oul rămâne deasupra, înseamnă că e suficient de dulce” ne-a povestit gosporadul Vășcan.
Vășcan a mai spus că nici drojdie nu trebuie, cum pun unii oameni, pentru că drojdia se găsește în coaja strugurilor. ”Alcoolul se face din zahăr, adică din zaharuri, zaharurui care se găsesc deja în boabele de struguri; drojdia se hrănește cu glucoză și se transformă în alcool etilic și bioxid de carbon. Bioxidul e gaz, iar alcoolul e alcool, iar această combinație dă aromă și gust. În aceste coji, este drojdie naturală, și asta începe de fapt să fermenteze. Drojdia e ca un animal unicelular care se înmulțește, după care moare, adică peste aproximativ două luni, după care rămâne vinul curat, numai bun de băut” a mărturisit acesta.
Amintim că vinul este nelipsit de la cele mai importante evenimente din viața credincioșilor, precum și la toate tainele bisericești: onomastici, aniversări, petreceri, la Sfânta Împărtășanie, la botezuri, nunți, înmormântări (…).

Andreea POCOL

Recomandari

Alte Articole