O comunitate de mestesugari, veche de peste 7.000 de ani, a fost descoperita in urma sapaturilor arheologice, la barajul din Port. Arheologii salajeni au identificat aici si 14 morminte de incineratie, un lucru absolut inedit pentru aceasta zona.
Arheologii salajeni au descoperit urmele unei comunitati, vechi de aproape 7.000 de ani in situl Port-Corau, comuna Marca. Sapaturile realizate de cercetatorii si specialistii Muzeului Judetean de Istorie si Arta din Zalau au vizat descarcarea de sarcina arheologica a zonei in care Societatea „Apele Romane” va implementa proiectul „Lac ca acumulare permanenta Suplacul de Barcau”. Potrivit sefului de santier arheologic, Sanda Bacuet, din cadrul MJIA Zalau, lucrarile la situl de la Port-Corau s-au derulat in mai multe etape, dat fiind faptul ca au fost descoperite mai multe nivele de locuire.
Din perioada anilor 5.500-5.400 i.e.n au fost gasite locuinte in pamant (gropi adancite de forma unor bordeie), ceramica si statuete feminine din lut. La urmatorul nivel de locuire, datat din jurul anului 5.200 i.e.n., s-au gasit locuinte si morminte de inhumatie, bine pastrate, care au dezvaluit un mod aparte de ingropare: scheletul s-a aflat pe un „pat” de cioburi de lut, iar la cap au fost gasite doua rasnite din piatra si un vas de grau.
Cea mai importanta descoperire de la Port-Corau a scos la iveala urmele unei comunitati care a evoluat in timp, din anii 5.000-4.700 i.e.n. unde s-au gasit si cele mai multe obiecte. Comunitatea era organizata la nivelul unei asezari asemanatoare unui sat cu strazi, iar locuintele aveau cate doua sau trei incaperi. Locuitorii erau specializati in confectionatul daltilor si topoarelor de piatra, dovada fiind numarul mare de astfel de obiecte gasite aici (2.000 in total). Inedit este faptul ca aceasta comunitate a adoptat atat ritul incineratiei, cat si cel al inhumarii, cu toate ca in perioada Neoliticului precticile obisnuite erau legate de inhumare. Se presupune ca incineratia a fost imprumutata de la alte comunitati cu care faceau schimburi comerciale, mai precis, comunitatea de la Port-Corau oferea bitumul (folosit la decorarea vaselor), al carui zacamant se afla la suprafata, in imediata apropiere, pentru sare.
Sanda Bacuet a mai informat ca oasele gasite in mormintele de la Port erau vopsite cu rosu (probabil, ocru), specific ritualurilor de inmormantare din Neolitic. Au fost identificate morminte in care vase pline cu ocru erau asezate in zona pieptului sau bazinului.
Specialistii MJIA Zalau au mai facut descoperiri in situl de la Port-Corau apartinand culturii Cotofeni, epocii Bronzului, epocii Fierului, totodata, au mai gasit gropi care se presupune ca ar fi apartinut dacilor din fortificatia Cetatii de la Marca, dar si urme ale locuirii acestui spatiu din perioada secolelor II-III si din Evul Mediu Timpuriu (secolele VII-VIII).
Intre artefactele cele mai deosebite pot fi amintite 50 de statuete feminine, cateva zeci de vase miniaturale (de 1-5 centrimetri), figurine zoomorfe (simbolizand pasari sau diferite animale), linguri.
Anul viitor, materialul gasit de arheologi precum si reconstituiri ale comunitatii de mestesugari (locuinte si morminte) vor fi expuse la MJIA din Zalau. Primii care au admirat obiectele descoperite pe santierul de la Port au fost elevii Scolii din Marca, care, in cadrul unui parteneriat initiat intre cele doua institutii, au avut prilejul sa se familiarizeze si cu munca de arheolog.
