Un caz terifiant de agresiune în familie a avut loc, în urmă cu câteva săptămâni, într-un cuplu de sălăjeni. Într-o noapte de septembrie, soţul s-a năpustit asupra nevestei şi a înjunghiat-o de mai multe ori în piept şi braţe. Scăldată într-o baltă de sânge, femeia abia a avut putere să se salveze. Scăpată din braţele călăului, a dat fuga la vecini să cheme ajutor. Este doar unul din multele exemple pe care realitatea cotidiană le oferă în privinţa violenţei domestice, care a ajuns un flagel în familiile sălăjene în ultimii ani.
Violenţa în familie este un fenomen care, în mare măsură, încă nu este conştientizat de către societate ca fiind ceva deosebit de grav. Din acest considerent, sunt mulţi cei care preferă să nu intervină în cazul în care asistă la o asemenea scenă sau ştiu că aşa ceva se petrece în imediata lor apropiere, în familiile cunoscuţilor sau chiar a rudelor. În unele cupluri este la ordinea zilei „disciplinarea” nevestei, considerând necesar acest tratament din când în când. Mai mult, unii sunt adepţi ai ideii că „bătaia este ruptă din cer” şi că face parte din educaţie acordată copiiilor. În unele cazuri, aceste bătăi capătă forme de nedescris, când soţia sau copiii sunt snopiţi în bătaie cu pumnii, cu picioarele, cu cureaua, chiar daţi cu capul de perete şi alte agresiuni care lasă răni fizice grave, dar mai ales răni psihice şi sufleteşti deosebit de profunde. În multe situaţii, agresiunile asupra membrilor familiei pot degenera în fapte cu mult mai grave.
Înjunghiată de propriul soţ
O întâmplare şocantă de agresiune în familie s-a produs în luna septembrie a anului în curs, într-o localitate din comuna Plopiş. Potrivit informaţiilor furnizate de purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Sălaj, Tincuţa Dumuţa, poliţia a fost sesizată în noaptea de 11 spre 12 septembrie, la ora 4, de către o localnică din Făgetu care a relatat faptul că Ana C., din aceeaşi localitate, a fost înjunghiată de către soţul său. „În urma cercetărilor s-a stabilit că, în acee noapte, în jurul orei 3.30, Ioan C. a intrat în camera soţiei şi, în timp ce aceasta se afla în pat, a lovit-o de mai multe ori cu cuţitul, provocându-i leziuni multiple tăiate-înţepate în zona toracică şi a membrelor superioare”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Când a realizat ce a făcut, bărbatul a fugit de acasă, fiind găsit a doua zi de către oamenii legii. Acesta era cunoscut cu afecţiuni psihice, lucru confirmat şi de expertiza efectuată în cauză, care a relevat faptul că, în momentul comiterii faptei, acesta nu avea discernământ. Prin urmare, agresorul nu a răspuns penal, fiind internat într-un sanatoriu.
Primarul comunei Plopiş, Nicolae Criste, ne-a declarat că bărbatul obişnuia să-şi agreseze nu doar soţia, dar şi ceilalţi trei copii ai săi. „Au mai fost incidente în familia respectivă, în urmă cu şase luni şi acum un an, însă nu atât de grave. Are patima alcoolului, iar atunci când este în stare de ebrietate, obişnuieşte să-şi bată soţia şi copiii, doi băieţi şi o fată. Era sub influenţa băuturilor alcoolice şi în noaptea în care s-a năpustit asupra soţiei sale cu un cuţit. Femeia abia a reuşit să scape din mâna agresorului şi a fugit la vecini, care au chemat la poliţie prin numărul unic de urgenţă”, povesteşte primarul Nicolae Criste.
Peste 100 de infracţiuni în familie
La fel ca şi cazul menţionat, în majoritatea cazurilor, victimele agresiunilor în familie sunt femeile. Acestea sunt treptat distruse psihic şi rabdă bătăile partenerului lor de viaţă foarte mulţi ani înainte de a se hotărâ să facă ceva pentru a schimba situaţia. Starea de fapt este cu atât mai gravă cu cât prea puţine victime cer ajutorul autorităţilor. Statisticile în primele nouă luni din acest an relevă peste 130 de cazuri de abandonuri de familie, precum şi de ameninţări şi loviri între parteneri. Conform celor declarate de sursa menţionată anterior, în perioada de referinţă s-au înregistrat 19 infracţiuni de loviri şi alte violenţe asupra familiei, patru cazuri de ameninţări, 104 infracţiuni de abandon de familie – majoritatea făcând referire la neplata pensiei alimentare, patru situaţii de nerespectare a măsurii de încredinţare a minorului, una de rele tratamente aplicate minorului şi o tentativă de omor. Ca urmare, sunt cercetate penal 132 de persoane care au săvârşit faptele menţionate.
Numărul agresiunilor împotriva membrilor familiei este semnificativ mai mare, infracţiunile enunţate anterior fiind doar cazurile care au ajuns în atenţia autorităţilor. În realitate, de cele mai multe ori, victimele violenţei în familie refuză orice ajutor, şi nu doar din partea reprezentanţilor legii, ci chiar sprijinul oferit de către rudele şi apropiaţii acestora.
Copiii preiau comportamentul agresiv
Pe lângă suferinţele provocate de bătăi, un efect devastator asupra victimei îl are abuzul psihologic. Violenţa psihologică se traduce prin folosirea ameninţărilor şi a comportamentelor menite să producă teama: ridicarea vocii sau păstrarea unei tăceri prelungite, precum şi apelarea la cuvinte şi acţiuni care distrug încrederea şi imaginea de sine a femeii. Specialiştii susţin că, odată instalată teama de agresiune, ameninţările sunt suficiente pentru a menţine o stare permanentă de teroare şi teamă. Uneori, persoanele abuzate ajung să se autoînvinovăţească pentru bătăile pe care le primesc, având o percepţie greşită asupra realităţii, cauzată de multiplele abuzuri la care acestea sunt supuse. De asemenea, femeile care stau cu un bărbat care le bate, le terorizează şi motivează că „rabdă de dragul copiilor”, greşesc profund. Atmosfera încărcată de tensiune din casă, ca şi asistarea la scandalurile dintre părinţi şi bătăile primite de mamă îi afectează în mod deosebit pe copii, toate acestea având consecinţe vizibile pe tot parcursul vieţii lor, aceştia putând reproduce, la rândul lor, astfel de comportamente în relaţiile cu ceilalţi.
Violenţa familială, pedepsită cu ani grei de închisoare
Abuzurile domestice sunt definite ca acţiuni fizice sau verbale ce provoacă o suferinţă de orice natură. Spre exemplu, lovirea presupune o multitudine de acte de agresiune ale unei persoane împotriva altei persoane, prin folosirea fie a corpului propriu, fie a unor obiecte contondente sau chiar a unor acte de violenţă morală. Constituie infracţiunea de lovire şi aruncarea în victimă cu un obiect, dar şi lovirea acesteia cu palma, piciorul ori altă parte a corpului, ca şi ameninţarea victimei care în fugă cade şi se loveşte.
Însă violenţa familială se împarte în mai multe categorii. Una dintre acestea este violenţa fizică activă, ce presupune împingerea, lovirea cu pumnul sau piciorul, plesnirea, sugrumarea, bătaia, înhăţarea, îmbrâncirea, răsucirea braţelor, ciupirea, utilizarea armei etc. Violenţa fizică pasivă presupune izolarea, refuzul de a-şi vizita copiii, de a munci etc. Violenţa psihologică activă înseamnă agresiuni verbale periodice şi susţinute la adresa victimei, inclusiv poreclirea acesteia. O altă formă a violenţei este cea psihologică pasivă: întreruperea sau insuficienţa relaţiilor sociale şi sexuale, oprirea accesului la bani sau la alte mijloace economice. De asemenea, violenţa sexuală se enunţă prin forţarea la activitate sexuală nedorită, realizarea unor lucruri cu conotaţii sexuale, atingerea fizică a diferitelor părţi ale corpului. Legea prevede pentru vătămarea corporală asupra membriilor familiei pedepse de la 1 până la 15 ani de închisoare.
Consiliere pentru victimele agresiunilor
O persoană care este victima violenţei în familie are la îndemână unele căi de soluţionare a acestei probleme. Prima varianta ar fi să solicite consiliere din partea instituţiilor abilitate şi a autorităţilor. O altă măsură este adresarea la adăposturi speciale, cum este cel pus la dispoziţie de municipalitate, prin Direcţia de Asistenţă Comunitară şi Socială Zalău. Primirea victimelor în adăpost se face numai în cazuri de urgenţă cu aprobarea scrisă a asistentului familial, atunci când izolarea victimei de agresor se impune ca măsură de protecţie. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul în incinta adăpostului unde se găsesc victimele. A treia variantă este depunerea la poliţie a unei plângeri penale împotriva celui vinovat. Poliţiştii recomandă persoanelor care sunt victimele ale violenţei în familie să apeleze cu încredere la numărul unic de telefon 112. Doar că, de cele mai multe ori, victimele agresiunii domestice renunţă la acuzaţii din cauza proceselor anevoioase şi a consecinţelor pe care o astfel de acţiune le poate avea în cadrul familiei.
