Mătănii – tradiție reânviată în biserica din Șimișna!
Ca în fiecare an, Înălţarea Sfintei Cruci, prăznuită pe 14 septembrie, este cea mai veche sărbătoare închinată Crucii, dar şi zi de post şi ajun. Înălţarea Sfintei Cruci, este prilej de bucurie pentru toţi creştinii de pretutindeni. Se spune că pe locul descoperirii Sfintei Cruci, împăratul Constantin cel Mare a zidit o biserică a cărei târnosire a avut loc pe 13 septembrie 335.
Crucea este mai simplă rugăciune pe care omul o poate aduce Fiului lui Dumnezeu, celui care s-a jertfit pe ea.
Vasile Căprar duhovnicul parohiei din Șimișna, a amintit în cuvântul său de învățătură, de aflarea Sfintei Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul. „Constantin cel Mare a trimis-o pe masa sa, Elena, la Ierusalim să găsească cinstita Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul. După multe căutări, un bătrân pe nume Chiriac, i-a spus, că romanii au aruncat-o într-o peşteră şi au aruncat peste ea, gunoaie, a mers acolo şi a găsit cele trei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul şi cei doi tâlhari. Dar se punea întrebarea, care este Sfânta Cruce cea adevărată a mântuitorului. Şi întâmplându-se ca în acel timp, să treacă un bolnav pe acolo, au atins cele trei Cruci pe rând, şi când au atins Crucea Mântuitorului, s-a întâmplat minunea, fata bolnavă s-a tămăduit. Ş-atunci, toţi s-au închinat până la pământ, spunând, doamne miluieste-ne. Cu sobor mare au adus Crucea la Ierusalim, dar pentru că venise multă lume s-o vadă, poporul a strigat s-o ridice pe ceva mai înalt s-o vadă măcar toţi, dacă n-o pot atinge”.
Tradiție reânviată după aproximativ 40 de ani
La intrarea în lăcașul, preotul paroh împreună cu enoriașii veniți la sfânta liturghie, s-au închinat sfintei Cruci și icoanei Mântuitorului, sub care a fost așezat un giulgiu, iar apoi, au făcut mătănii. Mătăniile se fac în semn de veneraţie şi de pocăinţă prin îngenunchere şi înclinare a corpului până la pământ. Susana o enoriașă ne-a povestit că, cu mulți ani în urmă în postul Sfintelor Paști, postul Crăciunului și Adormirii Maicii Domnului, la slujba de la vecernie, făcea mătănii și se închina sfintei Cruci. ”Întotdeauna făceam mătănii, mă închinam Crucii și icoanei lui Iisus. Acum nu mai face nimeni mătănii, le este rușine să se aplece, dar mă bucur că părintele a venit acum cu această idee”.
”De ziua Crucii se bat nucii”
Potrivit tradiției, pe Valea Someșului începând din această zi, se culeg nucile și se bat nucii. Se spune că cine bate nucii în această zi, acei copaci, vor fi roditori în anii următori. ”Noi așa știm că de Ziua Crucii trebuie să batem nucii, că dacă îi batem anul viitor vom avea mai multe nuci, și să știți că este adevărat. S-a întâmplat în câțiva ani să nu-i batem, și au fost foarte puține. Nu știu explicația, dar eu cred în superstiții” a mărturisit Aurelia o localnică. Un alt obicei, tot în această zi, se culege dovlec pe care oamenii îl păstrează și-l folosesc pentru diferite boli.
În calendarul ortodox avem şi alte zile închinate Sfintei Cruci – Scoaterea Cinstitului lemn al cinstitei şi de viata făcătoarei Cruci – sărbătorită pe 1 august – Arătarea semnului Sfintei Cruci Împăratului Constantin prăznuită pe 7 mai – Duminica a treia din Postul Paştilor – Două duminici speciale, notate în calendar ca Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci şi Duminica după Înălţarea Sfintei Cruci şi Două zile pe săptămână – miercurea şi vinerea sunt consacrate cinstirii Sfintei Cruci.
Andreea POCOL
