Sute de hectare din Pericei si Badacin au ramas necultivate din cauza mistretilor, care an de an dau iama in lanurile de grau si in culturile de porumb si cartofi. Pagubele produse oamenilor sunt imense, insa localnicii spun ca nu sunt despagubiti si ca autoritatile ignora reclamatiile lor. De cealalta parte, reprezentantii statului sustin ca situatia este cauzata de faptul ca satenii nu si-au luat suficiente masuri de protectie impotriva atacului salbaticiunilor.
Cu toate ca de mai bine de 20 de ani mistretii dau iama pe suprafetele de teren din satele Pericei si Badacin, autoritatile nu reusesc sa impiedice invazia acestora. Animalele fac an de an pagube imense si se infrupta din roadele muncii cultivatorilor din zona, iar situatia este cu atat mai grava cu cat, dupa ce au pradat terenurile cultivate cu grau, porumb si cartofi, porcii salbatici au atacat si livezile localnicilor.
Primarul comunei Pericei, Bonczidai Csaba, ne-a declarat ca oamenii sunt ingroziti de starea lucrurilor si mai ca le vine sa isi ia lumea in cap. „Locuitorii comunei sunt ingroziti si satui de cate pagube le-au facut acesti mistreti, in special la porumb si graul verde. Sunt de atata vreme pe capul nostru, ca am ajuns sa ne obisnuim cu ei. Putin ar mai lipsi sa se domesticeasca”, a aratat primarul.
Turma de 20 de mistreti la marginea padurii
In zona preferata a animalelor sunt multe terenuri nelucrate care, pe raza celor doua localitati, ajung sa totalizeze sute de hectare. Mai exact, din cele 600 de hectare detinute de locuitorii din Badacin si Pericei, 400 raman parloaga, neputand fi cultivate, altminteri risca sa fie distruse.
Deocamdata, mistretii nu duc lipsa de hrana. Toamna a fost lunga, bogata in jir si ghinda, iar terenurile oamenilor asigura turmelor de animale mese pe cinste. Astfel, pe langa zonele cu parloage, fructele ramase neculese prin livezi sau parcelele de pe care oamenii nu au apucat sa adune cartofii sunt o atractie pe cinste pentru zecile de mistreti care nu se sfiesc sa iasa din habitatul lor natural si sa patrunda in colectivitatile umane. Ba uneori, turmele merg chiar mai departe si ataca gospodariile izolate, locuite indeosebi de batrani, ceea ce sporeste groaza oamenilor.
Iar acum, satele sunt in fierbere de fiecare data cand se lasa inserarea, dat fiind ca abia cu doua, trei zile in urma, cativa localnici au vazut la marginea padurii o turma de mistreti in care au numarat aproximativ 20 de exemplare.
Sesizari fara raspuns
In repetate randuri, administratia locala a facut anul acesta sesizari catre Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare (ITRSV) Oradea, fara a primi, insa, vreun raspuns. Potrivit inginerului agricol din cadrul Primariei Pericei, Maria Ardelean, numai in cursul lunii august a acestui an s-au trimis doua procese verbale de sesizare, catre ITRSVS Oradea, insa nu a fost luata nicio masura, reprezentantii institutiei bihorene limitandu-se doar sa constate pagubele.
Pagube imense
Distrugerile suferite de cei 50 de proprietari de terenuri cultivate din Badacin si de cele 15 familii din Pericei nu au fost estimate valoric, dar autoritatile locale au evaluat pagubele la 30-70 la suta in privinta culturilor de porumb, la 30 la suta – la culturile de grau, in timp ce parcelele cultivate cu cartofi au avut cel mai mult de suferit: aici, pagubele produse de mistreti au fost de 50 pana la 100 la suta. Pentru sateni, insa, nu au fost niciodata alocate fonduri care sa ii despagubeasca, astfel ca oamenii au renuntat sa mai spere ca situatia lor va atrage atentia celor de la centru si cred ca doar in instanta isi pot recupera pagubele.
Solutia: o zona de protectie intre padure si culturi
Prapadul pe care mistretii il fac in fiecare vara si toamna ar putea fi evitat daca s-ar amenaja o zona de protectie intre padure si terenurile cultivate de cetateni. Cel putin, aceasta este parerea primarului comunei Pericei, Bonczidai Csaba, care ne-a declarat suprafata respectiva, chiar daca nu s-ar lua in calcul la recoltare, ar putea fi insamantata si lasata pentru hrana salbaticiunilor. “Nimeni nu s-a implicat in acest sens, probabil nici nu se vrea, din cauza ca aceste animale reprezinta o mina de aur pentru Ocolul Silvic”, ne-a declarat Bonczidai Csaba.
De cealalta parte, directorul Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor Sportivi (AVPS) „Hunter Transilva” Simleu Silvaniei, Ioan Fit, ne-a declarat ca realizarea zonelor de protectie este discutabila, din cauza ca terenurile din zona sunt proprietate privata si este nevoie de acordul proprietarilor. Pe de alta parte, Fit sustine ca este greu de presupus ca animalele pot fi oprite de aceste zone de protectie, ele fiind obisnuite sa traiasca in libertate, fara a fi ingradite. „Nici mie nu mi-ar conveni ca mistretii sa manance si sa distruga culturile de pe proprietatile mele. Localnicii ar fi avut, totusi, anumite parghii pentru a stavili atacul salbaticiunilor. In primul rand, suprafetele oamenilor nu sunt comasate, fiind mai multe parcele necultivate, separate intre ele, care sunt folosite de mistreti drept cai de acces catre restul culturilor”, a declarat Fit.
In doi ani, 50 de mistreti impuscati
In zona comunei Pericei, la fel ca in sezonul de vanatoare trecut, si in sezonul 2011 – 2012, pot fi vanati 25 de mistreti, ne-a declarat directorul AVPS Simleu Silvaniei. „Se vaneaza in limita cotei de recolta, de 25 de mistreti pe an. In afara sezonului, s-a aprobat impuscarea a cinci porci mistreti. Populatia de mistreti din zona este de aproximativ 50 de animale, dar ele migreaza in functie de locurile in care gasesc mancarea si se pot deplasa si cate 40 de kilometri pe noapte. Realitatea este ca nu porcii au invadat terenurile oamenilor, ci localnicii au intrat in zona salbaticiunilor”, a declarat Ioan Fit.
Reprezentantul fondului de vanatoare sus amintit, de care apatine si comuna Pericei, a spus ca in zona au fost cultivate in ultimii ani doar 10 la suta din suprafetele care erau cultivate inainte de Revolutie, iar cum animalele mananca la fel de mult ca acum doua decenii, pagubele cauzate gospdarilor sunt mult mai mari in prezent.
“Vanatul e bunul statului”
Ioan Fit a subliniat ca cetatenii care solicita despagubiri au si obligatii, asa cum au si reprezentantii fondului de vanatoare. Astfel, proprietarii terenurilor trebuie sa amplaseze sperietori (miscatoare, acustice sau chimice, n.r.) si sa inregistreze suprafetele detinute la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura Salaj. “Lumea nu trebuie sa uite faptul ca vanatul este bunul statului. Din punctul nostru de vedere, atata timp cat noi ne-am indeplinit obligatiile prevazute de legislatia in vigoare nu consider ca suntem datori sa oferim despagubiri oamenilor. Noi am dat mistretilor de mancare in punctele de hranire din padure. Daca vor sa-si faca datoria, astfel incat si ei sa fie protejati si animalele, oamenii pot gasi solutii legale. Bunaoara, o asociatie din Carastelec are 300 – 400 de hectare imprejmuite cu fir electric, cu curent alternativ, al carui efect este doar sa le sperie si sa le alunge. De ce sa astepte sa faca altcineva ceea ce pot face si ei si sa acumuleze atata paguba?”, a declarat Fit.
Nu in cele din urma, Ioan Fit a sustinut ca unii locuitori din Pericei au produs in ultima perioada pagube fondului de vanatoare, dand foc vegetatiei uscate de pe hectare intregi de teren necultivat. Desi au reusit astfel sa curete pamantul de crengi, ciulini si buruieni, oamenii au distrus locurile de hrana si de adapost ale animalelor, provocand inclusiv moartea multor iepuri si caprioare care traiau in zona.
