În Duminica a 23-a după Rusalii, Preasfințitul Părinte Petroniu a resfințit biserica din parohia Motiș, protopopiatul Zalău. Alături de Preasfinția sa au fost prezenți la slujbă mai mulți preoți și diaconi, în frunte cu protopopul locului, Preacucernicul Părinte Ștefan Lucaciu.
În continuare a fost săvârșită slujba Sfintei Liturghii pe o scenă amenajată în vecinătatea bisericii. În cadrul Sfintei Liturghii, pentru întreaga activitate Preacucernicul Părinte Traian Scurt a fost hirotesit iconom stavrofor.
Aparținând din punct de vedere administrativ de orașul Cehu Silvaniei, satul Motiș este situat în partea de nord-vest a județului Sălaj, la granița cu județele Maramureș și Satu Mare. Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1387.
Lucrările la biserica actuală din sat au început în anul 1830 și s-au întins pe o perioadă de 10 ani până în 1840. De-a lungul timpului biserica a suferit de mai multe ori reparații. Astfel de lucrări au fost efectuate în anul 1908, 1929 și 1958 când biserica a fost resfințită de către Preasfințitul Părinte Valerian Zaharia, Episcopul Oradiei, Bihorului și Sălajului.
Începând cu anul 1979, după instalarea sa ca preot paroh, Preacucernicul Părinte Traian Scurt a efectuat alături de credincioși împortante lucrări de restaurare a locașului de cult, lucrări care s-au finalizat o dată cu resfințirea bisericii de către Preasfințitul Părinte Vasile Coman în anul 1985.
Dar datorită faptului că în momentul ctitoririi biserica nu a fost ridicată pe o fundație ci este clădită din cărămidă direct din pământ, în ultimii ani igrasia a distrus aproape în totalitate pictura. În aceste condiții, începând cu anul 2009 au fost efectuate importante lucrări de consolidare și înfrumusețare a bisericii. Pentru combaterea igrasiei au fost efectuate lucrări de drenaj la adâncimea de 1,5 metri atât în interiorul locașului de cult cât și la exterior. Tot acum biserica a fost repictată în întregime.
Cu prilejul resfințirii bisericii a fost lansată și lucrarea „Monografia parohiei Motiș”, apărută la editura Caiete Silvane, sub semnătura domnului profesor Augustin Gavra.
