Drumul spre o viață lipsită de griji a românilor în căutare de „mai bine” nu e tocmai ușor. Astfel, de la începutul acestui an de când „e liber” la emigrare, românii noștri precum și alți exodiști din vecinătatea granițelor noastre, trebuie să treacă mai întâi pe la Auslanderamt (Oficiu pentru străini) pentru a se înregistra drept azilanți, ajunși aici din motive de sărăcie or minoritate în țara – mamă, denigrați prin statutul lor, în cazul țiganilor noștri săraci. Cifrele de pe piața muncii nu indică o „migrație a sărăciei” dinspre sud-estul Europei către vest, iar accesul imigranților la ajutoarele sociale este deja limitat. Aceștia trebuie or să lucreze, or să dovedească faptul că au din ce trăi, timp de trei luni.
„Valul” de români și bulgari ar putea determina scăderea numărului ajutoarelor sociale, așa cum s-a întâmplat și după ce au „năvălit” pe meleagurile germane alți „săraci” din UE, precum polonezii și ungurii, apreciază experții germani.
Românii stau în orașe mari or în zonele cu șomaj ridicat
Rata șomajului în Germania a crescut îngrijorător de mult în ultimii ani. Agenția Federală a Muncii din orașul Essen, a dat publicității în decembrie 2013 raportul privind parametrii de bază ai pieței forței de muncă. Astfel, dacă în luna decembrie 2013 numărul total al șomerilor germani înregistrați a fost de 35.498 față de aceeași perioadă a anului 2012 când numărul acestora a fost infinit mai mic, adică de doar 443. A crescut însă și numărul șomerilor străini trecuți în scriptele nemților. Numai în decembrie 2013 parametrii de bază ai pieței forței de muncă au indicat cifra de 25,1%, adică 8.926 de persoane, comparativ cu aceeași lună a anului 2012, adică de 773. Dintre cei aproape 9000 de ausländer ( străini) 1544 sunt români.
Purtătorul de cuvânt și responsabil cu presa din cadrul Job Center Essen, Heike Schupetta, a declarat pentru Transilvania-tv.ro că: „numărul șomerilor a crescut în ultimii ani în Germania. Rata șomajului este în creștere, și mă refer în special în zona de NRW, mai precis la orașul Essen, dar în orașele învecinate precum Gelsenkirchen și Duisburg, cifrele arată îngrijorător de mari”. Ofițerul de presă Heike Schupetta, nu crede că la baza numărului mare de șomeri ar sta criza mondială, ci este de părere că motivul real pentru care rata șomajului este în continuă creștere, îl reprezintă faptul ca în Germania s-au închis multe fabrici și uzine încă din 2005.
Resurse de trai pentru trei luni
Imigranții care-i năpădesc pe nemți, trebuie să facă dovada că se pot întreține timp de trei luni. Sistemul social din Germania, este protejat de valul de imigranți printr-o măsură privind neacordarea ajutoarelor pentru cetățenii Uniunii Europene care vin să-și caute de lucru în această țară. Profesorul doctor Herbert Brücker, expert în problema migrațiilor la Institutul pentru Piața Muncii și Ocuparea Forței de Muncă (IAB) din Nüremberg, a declarat pentru cotidianul Der Tagesspiegel că: „Persoanele care vin în Germania nu pot primi, timp de trei luni, ajutoare sociale. Cine nu este în câmpul muncii, trebuie să dovedească că dispune de suficiente resurse de trai, precum și de asigurare de sănătate”. Experții au arătat că politica de acordare a ajutoarelor sociale este una restrictivă pentru imigranți chiar și la această oră. Însă, unele televiziuni au prezentat cifre scoase din context privind imigrația or, au făcut publice doar date vizând aspectele negative ale imigrației, cu accent pe problema țiganilor săraci care ar putea umple Germania.
Nemții vor imigranți calificați
Același profesor Herbert Brücker estimează că va crește numărul persoanelor calificate din România și Bulgaria care vor veni să lucreze în Germania, pentru că, condițiile actuale le sunt favorabile. În ultimii ani, au venit mai mult de 200.000 de sezonieri pe an (necalificați), însă din ianuarie 2014 piața germană este atractivă mai ales, pentru persoanele calificate. De altfel, dacă până acum veneau să lucreze în Germania mulți necalificați (spre exemplu în agricultură, la cules de căpșune, șparanghel – în special românii moldoveni – în München ), deschiderea pieței muncii va atrage de acum înainte imigranți cu studiile terminate.
Corturile și barăcile sunt adăposturile țiganilor
În ultimele zile fenomenul migrației a luat amploare, iar pe străzile orașelor, roiesc din ce în ce mai mulți semeni, de toate “culorile”. Țiganii săraci se adăpostesc prin autogări, în gări prin vagoane mai ales, căutânt un loc călduț. Alții în schimb, își întind corturile de-a lungul râului Rhein or prin piețe și parcuri făcând zgomot și mizerie, deranjând într-un mod defăimător prin tot ce fac. De asemenea, își caută pe la biserici or fundații ajutoare, hrană caldă, îmbrăcăminte, munca la negru în stilul plata cu ora. Au însă un tact și o dexteritate fantastică filând cetățenii decenți și cei vârstnici pentru a-i „goli” de bijuterii or bani în plină stradă. Se abțin însă de la hoții mari (rezumându-se doar la „găinării” încercând să nu lase urme) până vor fi absolvind cele trei luni de „test” pentru a obține apoi un loc într-un cămin pentru azilanți, și în final, integrarea.
Ajutor temporar de la Job Center
Persoanele deja integrate care fac dovada că au fost o perioadă de cel puțin doi ani în câmpul muncii, au dreptul la șomaj. Această formă de ajutor social vizează bărbați, femei, precum și minorii pe care aceștia îi au în întreținere. Job Center le acoperă acestora chiria, cheltuiele de întreținere, mai puțin energia electrică. De asemenea, în familii cu copii, părinții beneficiază de sume modice de aproximativ 110 de lunar. “Pentru copii până la vârsta de șapte ani, se alocă lunar suma de 140 de E, iar pentru odraslele care au împlinit deja această vârstă, suma urmând sa fie redusă la 40 de euro pe lună. O suma fixă însă de 186 de E lună, se alocă de la bugetul de stat tuturor copiilor până la împlinirea vârstei de 18 ani or până la absolvirea unei școli superioare. Un bun stimul este ca Job Center acoperă în întregime costurile pentru hobby-urile minorilor (sport, muzică), masa de amiază (Mittagessen), în grădinițe și școli, iar la fiecare început de an școlar se alocă suma de 100 de euro pentru fiecare copil (schulgeld) ne-a declarat Sabine Krongardt cetățean german de origine rusă.
Andreea POCOL
