Mai mult decăt o ”ecoprovocare”, mai mult decât un concurs….

Elevii școlii Gimnaziale ” Mihai Eminescu” Zalău se află deja în cea de-a doua jumătate a concursului pe teme de mediu ” Ecoprovocarea”, concurs la care participă alături de alte trei școli gimnaziale și care este organizat de către Asociația ” Viitor Plus” împreună cu Tenaris Silcotub. Dicolo de aspectul competițional, tradus prin sintagma ” cine adună mai multe puncte”, această ”provocare”, deloc ușoară, considerăm că aduce beneficii tuturor celor implicați în activitățile derulate, iar scopul și câștigul real al concursului este unul educațional, cel al educației pentru mediu și al cetățeniei active, ambele domenii fiind puțin abordate în școala românească în contextul educației formale.
Obiectivele educaţiei de mediu în toată lumea sunt asemănătoare: să menţinem şi să îmbunătăţim calitatea mediului, să prevenim problemele mediului în viitor. Pe de o parte, educaţia de mediu înseamnă informarea şi sporirea cunoştinţelor elevilor despre mediul înconjurător. Elevii învaţă despre încălzirea globală, deşeuri solide şi alte probleme ale mediului, despre ecologie şi cum „funcţionează” Pământul, despre urmările degradării mediului şi învaţă care este rolul lor în crearea şi prevenirea problemelor mediului.
Pe de altă parte, educaţia de mediu sporeşte conştientizarea problemelor şi înţelegerea valorilor personale prin „descoperirea” atitudinii şi înţelegerii, ajutându-i pe elevi să-şi evalueze şi să-şi clarifice valorile și atitudinile în ceea ce priveşte mediul .
Educaţia de mediu este şi practică, în sensul învăţării unor lucruri cum ar fi plantarea unui copac până la reducerea consumului sau cum să trăim producând un impact negativ cât mai mic asupra mediului. Şi, în final, educaţia mediului accentuează abilităţile de a acţiona ca cetăţean – de la scrierea efectivă a unei scrisori până la influenţarea altor cetățeni , a consiliilor locale, a oamenilor politici.
În mod specific, educaţia de mediu accentuează aceste cinci obiective:
• Conştientizarea: ajută elevii să capete o înţelegere şi sensibilitate faţă de întreg mediul şi problemele lui; le dezvoltă abilitatea de a pricepe şi de a deosebi stimulentele, de a procesa, rafina şi extinde aceste percepţii; contribuie la folosirea acestor abilităţi noi în mai multe contexte.
• Cunoaşterea: ajută elevii să capete o înţelegere de bază privind funcţionarea mediului, interacţiunea oamenilor cu mediul şi despre cum apar şi cum pot fi rezolvate problemele legate de mediu.
• Atitudinea: ajută elevii să capete un set de valori şi sentimente de grijă pentru mediu, motivaţia şi devotamentul de a participa la menţinerea calităţii mediului.
• Deprinderi: ajută elevii să capete abilităţile necesare identificării şi investigării problemelor mediului şi să contribuie la rezolvarea problemelor acestuia.
• Participarea: ajută elevii să capete experienţă în utilizarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite, în vederea unor acţiuni pozitive şi bine gândite care vor conduce la rezolvarea problemelor mediului..
Educaţia de mediu cultivă şi un sistem de valori și gândirea critică. Deoarece copiii se maturizează, sistemul de valori pe care ei îl promovează influenţează opţiunile şi deciziile pe care ei le iau referitor la toate aspectele vieţilor lor, inclusiv problemele de mediu. Valorile aduc de asemenea consistenţă vieţii unei persoane, ceea ce o ajută să realizeze un concept mai bun despre sine. Există o legătură strânsă între valori, convingeri, atitudini şi dezvoltarea unei etici a mediului înconjurător. Felul în care este gândit regulamentul concursului dă posibilitatea elevilor ecoambasadori să se implice real în viața comunității ( nu numai școlare) prin campaniile de conștientizare derulate.
Dar , dincolo de formarea unor comportamente corecte față de mediu, a unor atitudini și valori, dincolo de cunoștiințele acumulate, marele câștig indirect al concursului este altul: maturizează, responsabilizează , îi învață pe elevi ce înseamna și ce beneficii aduce în viața unei persoane voluntariatul și, nu în ultimul rând, coagulează o comunitate.
Prof. Laura Galvácsy