De luni intregi, Salajul sufera din cauza secetei, agricultorii confruntandu-se cu cele mai mari probleme din ultimii ani. Fenomenul este unul atat de intens, incat in ciuda precipitatiilor cazute in judet in aceste zile, solul ramane tare ca piatra, impiedicand insamantarile. Cele mai fericite cazuri sunt cele in care fermierii reusesc, totusi, sa are ogoarele, intrucat pentru restul lucrarilor care ar fi trebuit executate in aceasta toamna este mult prea tarziu.
Salajul nu a vazut picatura de ploaie mai bine de patru luni, timp in care pamantul s-a acoperit cu o crusta groasa, in care lipsa apei a creat fisuri adanci, intinse pe hectare nesfarsite. Perioada iulie – decembrie a fost extrem de uscata si niciodata fermierii salajeni nu s-au confruntat cu o lipsa atat de acuta de precipitatii.
Abia de cateva zile, au fost inregistrate precipitatii in judet, iar prognozele meteorologilor s-au concretizat in sfarsit. Cu toate acestea, insa, potrivit directorului Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Ioan Bujita, cantitatea de apa pe care a primit-o solul este insuficienta. „Ploile acestea au fost aur curat pentru agricultura, au prins foarte bine, dar sunt insuficiente. La cat este de uscat, solul are nevoie mai mare de apa. Lipsa precipitatiilor a fost o problema foarte mare in aceasta toamna. Nu am prins asa seceta. E drept ca acum patru ani am mai avut seceta, dar a fost una de primavara si nu asa mare ca acum. Nu tin minte sa mai fi avut asa o seceta”, a spus Ioan Bujita.
Potrivit sursei citate, lipsa precipitatiilor a afectat masiv activitatea fermierilor, iar cantitatea de precipitatii care a cazut nu ajunge pentru remedierea situatiei. „In judet, 80 la suta din suprafata de pe care au fost recoltate cereale a ramas nearata, in conditiile in care, pe fondul lipsei precipitatiilor si a temperaturilor mai ridicate decat normalul perioadei, fermierii nu au reusit sa pregateasca terenurile pentru insamantari. Adica, din circa 23.000 de hectare care au fost cultivate cu porumb, doar pe 4.300 de hectare s-au facut insamantari. Dupa ploile din ultimele zile, fermierii au mai recuperat la araturi, s-a dat drumul la arat in mai multe zone, intrucat ploile cazute s-au infiltrat la 5-6 centimetri in sol. Insa pentru insamantari este prea tarziu, suntem deja in decembrie”, a declarat directorul DADR.
Solul plange dupa zapada
Potrivit lui Ioan Bujita, pentru aceasta perioada, meteorologii au anuntat ploi slabe in vestul tarii, in timp ce, pentru data de 20 decembrie, au fost anuntate ninsori. „Asteptam sa ninga. Solul are nevoie de apa, de zapada. Daca am avea un strat de zapada de peste 30 de centimetri ar fi foarte bine, pentru ca acest lucru ar insemna 30 – 40 de litri de apa/metrul patrat”, a explicat Ioan Bujita.
Acesta a spus ca temperaturile inregistrate in prezent sunt mult prea ridicate peste media care ar trebui inregistrata in aceasta perioada a anului. „Sunt temperaturi mari, mult prea mari pentru perioada in care ne aflam. Acum ar trebui sa avem temperaturi intre -9 grade Celsius si 0 grade Celsius, ne apropiem de solstitiul de iarna, cand noaptea este cea mai lunga din an, iar pana prin 15 – 20 ianuarie ar trebui sa fie foarte rece”, a spus Bujita.
Pomii fructiferi – afectati de seceta
Seceta a afectat si culturile de pomi fructiferi, dar in aceasta toamna, spre deosebire de 2010, nu au existat cazuri in care pomii fructiferi sa inmugureasca si sa infloreasca a doua oara. „In toamna din 2010, au inflorit merii, dar in acest an nu am avut asemenea cazuri. Au suferit si ei din cauza secetei, dar pe langa seceta, pomii fructiferi au intrat in vegetatie latenta si pentru ca este perioada lor de deshidratare pentru iarna”, a spus directorul DADR Salaj.
Seceta ii „usuca” financiar pe fermieri
Specialistii in agricultura au calculat ca in acest an, conditiile climaterice au generat cresterea cheltuielilor cu circa 25-40 la suta, comparativ cu un an obisnuit. Potrivit directorului Bujita, costurile crescute se explica prin faptul ca unii dintre fermierii care au facut insamantari au fost nevoiti sa le refaca, dupa ce samanta s-a uscat, aceasta insemnand costuri in plus. De asemenea, cei care nu au refacut insamantarile, nu obtin nicio recolta si ajung si ei in pierdere. „Este o situatie grea, mai ales ca aratul si discuitul unui hectar de teren ajunge acum la 4.000 de lei”, a explicat directorul DADR Salaj.
Costurile fermierilor pot fi directe (cresterea cantitatii de motorina consumata pe unitatea de suprafata, cresterea numarului de treceri in vederea pregatirii terenului deja arat (discuit, tavalugit etc.), norma de samanta pentru semanat mai mare) si indirecte (consum mai mare de organe active la utilajele de arat si pregatit terenul – pluguri, discuri, freze, consum mai mare de piese din cauza numeroaselor defectiuni accidentale, consumabile epuizate prematur, cum sunt, de exemplu, filtrele de aer).
2011 – an cu foarte multe incendii
Lucrurile sunt dramatice si in ceea ce priveste apa din gospodariile oamenilor, directorul DADR precizand ca in intreg judetul, foarte multe fantani au secat.
Si pe cursurile de apa din Salaj se inregistreaza debite in scadere, dar purtatorul de cuvant al Sistemului de Gospodarire al Apelor Salaj, Dorina Olar, ne-a declarat ca nu se impun restrictionari ale consumului de apa pentru populatie, iar nivelul apelor curgatoare din judet nu pune in pericol flora si fauna Salajului.
Lipsa constanta a precipitatiilor si nerespectarea masurilor de prevenire au dus in acest an si la cresterea semnificativa a incendiilor de vegetatie uscata din judet. Purtatorul de cuvant al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „Porolissum” Salaj, Lucian Jacodi, ne-a declarat ca in 2011 au fost inregistrate peste 170 de arderi necontrolate, urmarile acestor incendii fiind grave. „Focul a provocat pierderi materiale importante – pomi fructiferi, garduri, stupi de albine – si au pus in pericol gospodarii si fondul forestier din apropiere”, a spus Lucian Jacodi.
Anul 2011 s-a aratat extrem de dificil pentru intreaga Europa, seceta fiind cea mai mare pe care batranul continent a cunoscut-o in ultimii 100 de ani. Intre martie si mai 2011, Europa a avut parte de cea mai uscata perioada din ultimii 50 de ani si de cel mai calduros interval din 1910 incoace.
Anglia s-a confruntat in vara cu cel mai fierbinte anotimp din 1659 incoace si cu cea mai uscata perioada de la inceputul secolului XX. Nici Germania nu a dus-o roz, avand de-a face cu cea mai mare seceta din 1893.
Tot in acest an, Marea Britanie a avut zone declarate oficial ca fiind masiv afectate de seceta, iar Franta a trecut in vara la masuri de urgenta pentru conservarea apei, cheltuielile pentru sustinerea fermierilor in astfel de conditii ridicandu-se la 1,4 miliarde de euro. De altfel, pretul fanului in Franta a crescut atat de mult, incat au fost introduse ratii pentru animalele rumegatoare, distribuite de soldati. Costurile de intretinere s-au ridicat atat de mult, incat multi agricultori au ales sa-si vanda animalele catre abatoare, iar guvernul francez le-a acordat fermierilor imprumuturi, pentru a compensa pagubele produse de conditiile meteorologice vitrege.
