Un referendum (aproape) cât o revoluţie de catifea reiată sau încă un mare fâs cu-njurături şi violenţă?!
Despre referendumul din 29 iulie a.c. e vorba, evident; din România, evident! Dintr-o Românie sfârtecată de interesele LOR! “Lor” însemnând, în optica mea, o mare grupare eterogenă compusă dintr-un grup intern şi unul extern. Cel intern, adică din ţară, înseamnă în principiu aproape toată clasa politică – am zis “aproape”, subliniez asta -, dar în special cei care s-au perindat la guvernare din 1989 încoace; plus, nota bene, alte câteva zeci de personaje din umbră, fără culoare politică, dar învârtind miliarde şi care au susţinut când pe unii, când pe alţii din sfera politică, în funcţie de ce era la un moment dat în joc, recte ce trebuia controlat discret şi/sau de împărţit (diverse “bucăţi”-cheie din agricultură, industrie, comerţ, transporturi, turism etc.). Şi-am făcut introducerea asta tocmai ca să creionez contextul general în care se va desfăşura acest referendum.
Privind acum chestiunea la modul simplist-naiv (intenţionat), recte cam cum (a)pare acest eveniment, totuşi extrem de important, pentru marea majoritate a românilor cu drept de vot ar fi vorba despre o bătălie politică între USL şi tot ceea ce înseamnă Băsescu, PDL, cu toţi susţinătorii şi aliaţii lor deja cunoscuţi. Deci, uselişti contra “băsişti” şi pedelişti, aşa arată tabloul… din perspectiva unora care privesc lucrurile cu ochelari de cal! Şi-am să continui ideea mergând acum exact pe firul modului de gândire a majorităţii susţinătorilor celor două tabere: comunişti, securişti, plagiatori, turnători, voiculeşti, antenişti, hrebenciuci, necinstiţi, crini adormiţi, lovitură de Stat, uslaşi aliaţi contra naturii (politice), fesenişti reînviaţi ş.a.m.d. – zic portocaliii-albi despre USL; asta în timp ce în sens invers se atacă spunându-se dictator, trădători de ţară, reinventarea aritmeticii (vezi Anastase), maşină de vot, vânzătorii resurselor naturale, slugile FMI-ului şi ale altor instituţii financiar-bancare internaţionale, tăietori de salarii şi pensii, îndatorarea ţării absolut fără rost, subminarea economiei naţionale ş.a.m.d. – spun cei din tabăra USL despre Preşedintele suspendat & Co.! Dar toate astea fac parte din normalitatea unei campanii electorale româneşti, nu? Da, poate, însă am punctat aceste aspecte ca să pot spune ceea ce de fapt am intenţionat să vă aduc aici în atenţie: România, de fapt românii separaţi în trei tabere, da, da, în trei, dar mai ales modul în care acum mai mult ca niciodată, atenţie!, cetăţenii de rând, oamenii care nu au funcţii importante, care nu sunt implicaţi la vârf în taberele şi grupările de care-am pomenit, au ajuns să-şi manifeste opţiunile în moduri absolut incredibile, chiar stupefiante! În unele emisiuni radio şi tv, dar în special pe site-urile de presă şi
pe site-urile de socializare (mă rog, aşa li se spune) s-a ajuns la o violenţă verbală/scrisă înfiorătoare, la nişte dialoguri şi discuţii cu un vocabular suburban, de mahala, cu jigniri în ultimul hal, înjurături de bodegă ordinară sau de puşcărie, astea fiind ultimele “argumente” pro sau contra USL şi Băsescu/PDL! Oameni simpli şi normali la cap care folosesc expresii de genul “băi, voi ce-aţi făcut cât aţi fost la putere, că noi uite ce-am făcut”, adică respectivii se simt implicaţi total vorbind chiar în numele taberei din care fac parte sau pe care o susţin. Şi-i înjură pe ceilalţi ca la uşa cortului, adesea trecându-se la ameninţări de genul “puşcăria vă mănâncă pă toţi, bă trădătorilor, băsişti nenorociţi” sau “comunişti şi securişti care sunteţi voi, criminalilor, o să plătiţi”… Citesc zilnic sute de înjurături, invective dintre cele mai murdare, din ambele tabere, şi pentru ce? Ce rost au toate aceste manifestări stupid-cretinoide? Crede cineva că aşa-l va convinge pe vreunul că e un bou comunisto-securist dacă merge la referendum şi votează DA? Crede celălalt că obţine ceva dacă-i zice unuia că-i un laş nenorocit al ciumei portocalii dacă votează NU ori dacă nu merge la vot?
Apropo, trecând mai departe, iată, veni vorba şi de cea de-a treia tabără, a celor care poate într-adevăr li se fâlfâie şi de USL, şi de PDL, şi dacă Băsescu va fi demis sau nu, şi de mai toţi cei din mizerabila pseudo-clasă politică, deci cei care oricum n-ar fi mers la vot indiferent de sondajele de opinie, indiferent de ce-au decis pedeliştii (să boicoteze referendumul! – halal!), indiferent de disperarea USL-ului. Asta este a treia categorie (undeva între 35-45%), a celor total indiferenţi, pasivi, sictiriţi şi “mă doare fix undeva de toţi”. Da, e dreptul lor, e opţiunea lor şi trebuie respectat (şi) punctul lor de vedere! Doar că în acest moment, cu câteva zile înainte de referendum, tabăra Băsescu/PDL & co., prin decizia luată, îi va considera indirect partizani ai taberei “NU demiterii”?! Iar dacă la referendum nu se vor prezenta 50%+1, dacă Băsescu nu va fi demis, e clar că el le va mulţumi tuturor celor care nu s-au prezentat la vot! Aşa că asta rămâne dilema nehotărăţilor, fiindcă asta vor spune despre ei toţi cei anti-Băsescu: n-ai fost la referendum, deci ai fost de partea grupării Băsescu/PDL!
Şi dacă tot veni vorba, să mai clarific un lucru, dar, nota bene, dincolo de absolut orice partizanat: pe 29 iulie nu se alege dintre doi sau mai mulţi competitori, ci se votează pentru sau împotriva demiterii Preşedintelui suspendat din funcţie! Atât! M-am săturat să tot aud imbecilitatea cu “dacă votezi DA, votezi cu Antonescu”! Cine va vota DA va vota acum doar pentru demiterea lui Băsescu şi-atât, argumentul fiind simplu: cine va vota DA pe 29 iulie, nu înseamnă automat că peste trei luni, la alegerile prezidenţiale anticipate, îl va vota tot pe Crin Antonescu! Glumind puţin, poate că Antonescu nici nu va mai candida… şi-atunci cum rămâne cu procesele de intenţie la adresa celor care spun acum DA? Una peste alta, concluzia mea e simplă: indiferent ce voi face eu – şi-aici vorbesc ca şi cetăţean român cu drept de vot (şi care merge la vot!) -, indiferent că-mi place sau nu (dar nu-mi place deloc!) faptul că unii sau alţii nu se prezintă la vot – generic vorbind despre alegeri, indiferent de ceea ce ştiu eu ca ziarist despre situaţia din ţară, indiferent de părerile şi convingerile mele personale, respect şi voi respecta întotdeauna părerile şi opţiunile oricui, indiferent ce tabără susţine! Iar dacă totuşi îi voi spune că greşeşte, că argumentele lui nu stau în picioare, că a fost minţit ş.a.m.d., o voi face întotdeauna cât se poate de civilizat şi argumentat! Punct.
Tocmai în ideea expusă, de exemplu, m-a deranjat foarte tare găselniţa idioată şi jignitoare a susţinătorilor lui Băsescu, şi anume bădărănia cu “CETĂŢEAN CINSTIT – Votez NU la referendum!” Mare grosolănie, superbă mitocănie… nici nu mai vreau să comentez! Sau, pe acelaşi calapod, din partea uselistă aud la tv cam aşa: “Duminică, 29 iulie, vom vedea cine are mai mulţi susţinători”?! Adică cum, dacă cineva merge la referendum şi votează DA, înseamnă că-l susţine pe Crin Antonescu? Iată, exact ce spuneam puţin mai sus, prostii jignitoare şi diversiuni de doi bani de ambele părţi, provenite tocmai din interior, de la nişte “deştepţi” care mai mult îi întărâtă şi-i provoacă pe simplii votanţi! Dar în niciun caz pe cei care gândesc şi care oricum ştiu de multă vreme cu cine au de-a face! Un lucru e cert: momentul 29 iulie e într-adevăr unul deosebit de important, un moment care, indiferent de rezultat, va produce schimbări foarte mari, va avea anumite consecinţe pe care poate nici nu ni le imaginăm! Sau nu vrem ori pur şi simplu nu putem să ni le imaginăm. Din pricini de mentalitate. Părerea mea.
Peter CZOMPA
