O tanără din Zalău şi un bărbat din localitatea doljeană Calafat au fost identificaţi, săptămana trecută, de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Biroul Teritorial Sălaj, ca fiind implicaţi intr-o reţea de trafic de persoane. Aceştia au fost prezentaţi joi Tribunalului Sălaj, cu propunerea de arestare preventivă, insă instanţa a decis cercetarea acestora in stare de libertate.
Procurorul Dan Bubuiug, din cadrul DIICOT Sălaj, ne-a declarat, vineri, că activitatea ilegală a celor doi romani a ajuns in atenţia autorităţilor după ce mai multe persoane din Sălaj au reclamat că au fost duse la muncă in străinătate, unde au fost supuse la muncă silnică şi nu au fost plătite corespunzător. „In urma cercetărilor, s-a stabilit că, in perioada 2010-2011, o tanără din Zalău, numită Ioana Mureşan, şi un bărbat din localitatea Calafat, Nicu Petru, au desfăşurat o activitate de recrutare a forţei de muncă pentru străinătate, respectiv in Italia, promiţand persoanelor interesate contracte de muncă incheiate pe o perioadă de trei luni, condiţii de cazare şi masă asigurate, pentru suma de 25 de euro pe zi, cu plata orelor suplimentare putand ajunge pană la 40 de euro zilnic. Munca pe care urmau să o desfăşoare aceste persoane consta in lucru in agricultură sau ingrijirea unor persoane. Pentru toate acestea, oamenii trebuiau să achite cheltuielile de transport circa 150 de euro, precum şi un comision pentru asigurarea locului de muncă, de 100 de euro”, a declarat procurorul Bubuiug.
Sclavi cu acte in regula
Calvarul celor duşi la muncă, mai precis, la sclavie, incepea de indată ce se urcau in microbuzul asigurat pentru transportul acestora către Calabria, o localitate din sudul Italiei. In maşină erau urcate cate 8-10 persoane, uneori mai multe, astfel incat ajunşi la frontiera cu Bulgaria (pe traseul Romania – Bulgaria – Grecia – Italia), erau obligaţi să coboare şi să treacă in ţara vecină pe jos, de unde erau iar preluaţi şi inghesuiţi in acelaşi microbuz. „In Calabria, oamenii erau intampinaţi de albanezi, care ii cazau pe aceştia in barăci fără electricitate. In plus, nu le era asigurată nici masa, iar la muncă erau duşi ocazional, fie pentru a căra lemne in pădure, fie a culege mandarine contra unor sume de bani infime. In unele cazuri, erau obligaţi să muncească la diferiţi italieni şi albanezi, fără a fi plătiţi. Din sumele mici caştigate, oamenii erau nevoiţi să işi achite chiria percepută de albanezi”, a precizat Dan Bubuiug.
Potrivit acestuia, cei care se impotriveau erau luaţi in maşini de către albanezi, care, folosindu-se ameninţări şi acte violenţe, ii duceau la circa 100 de kilometri depărtare de localitatea in care li se promitea locurile de muncă, unde le aruncau acestora toate bunurile personale, reţinandu-le in schimb actele de identitate. Mai mult, albanezii propuneau femeilor plecate la muncă să intreţină relaţii sexuale cu aceştia sau cu italieni.
Cu gandul la sinucidere
Orice incercare de a scăpa din calvar s-a arătat a fi zadarnică. In disperarea lor, oamenii şi-au dat toate economiile pentru a obţine locul de muncă in străinătate, neavand bani pentru plata transportului inapoi in Romania. „Cei care au apelat la aceste firme sunt oameni săraci, care şi-au dat toate economiile pentru a primi un loc de muncă bine plătit in străinătate. Astfel că ajugeau in ţara străină fără niciun ban asupra lor. Unii dintre aceştia au trebuit să-şi vandă brăţările şi lănţişoarele pentru a-şi cumpăra de mancare, iar condiţiile groaznice in care erau obligaţi să trăiască au impins unele persoane să se gandească la sinucidere”, a menţionat procurorul DIICOT – BT Sălaj.
Potrivit celor declarate de Dan Bubuiug, pană la această dată au fost identificaţi 34 de sălăjeni care au fost inşelaţi şi obligaţi să muncească fără a fi plătiţi conform promisiunilor făcute de „angajatori” la acceptarea locului de muncă.
Pusi in libertate
In baza probelor stranse la dosar, procurorii DIICOT Sălaj au cerut joi, Tribunalului Sălaj, arestarea preventivă a celor două persoane, respectiv a zălăuancei Ioana Mureşan şi a bărbatului din Calafat, Nicu Petru, sub acuzaţia de trafic de persoane. Magistraţii Tribunalului Sălaj au respins cererea procurorilor, dispunand doar in cazul bărbatului interdicţia de a părăsi ţara. In cursul zilei de vineri, procurorii DIICOT Sălaj au formulat recurs la Curtea de Apel Cluj impotriva deciziei date de Tribunalul Sălaj.
La această dată, tanăra Ioana Mureşan (Szabo după numele de fată) este plecată in Italia, unde stă impreună cu iubitul ei, un italian cu care aceasta a continuat activitatea de racolare a persoanelor interesate de un loc de muncă „bine plătit” in străinătate. In acest sens, procurorii fac apel tuturor celor care au trecut prin situaţii similare celor menţionate să se prezinte la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Sălaj şi să depună plangeri impotriva persoanelor care i-au trimis in „sclavie”.
Pentru săvarşirea infracţiunii de trafic de persoane, legea prevede pedepse cu ani grei de inchisoare. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, cei doi romani cercetaţi pentru trafic de persoane riscă detenţiunea severă, intre 15 şi 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Cu ochii pe ofertele de muncă
Persoanele interesate de locurile de muncă in străinătate sunt sfătuite să ţină seama de cateva măsuri pentru a fi sigure că obţin jobul promis. Inspecţia Muncii a iniţiat in luna februarie o campaniei de informare a cetăţenilor cu privire la firmele private avand ca obiect de activitate plasarea forţei de muncă in alte ţări. Astfel, inainte de a apela la serviciile unei societăţi comerciale ce are ca activitate principală selecţia şi plasarea forţei de muncă, solicitanţii locurilor de muncă din străinătate trebuie să se adreseze Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) in raza căruia societatea işi are sediul şi in vederea solicitării de informaţii referitoare la: inregistrarea firmei la inspectorat şi sancţiunile aplicate, dacă a fost cazul.
Persoanele in căutarea unui loc de muncă inafara ţării trebuie să verifice dacă, la semnarea unui contract individual de muncă in străinătate, acesta cuprinde cel puţin următoarele elemente: ţara de reşedinţă, denumirea angajatorului cu toate datele de identificare: adresă, număr de telefon sau fax, descrierea muncii şi a condiţiilor de muncă, durata timpului de muncă şi de repaus, durata contractului individual de muncă, condiţiile de salarizare, condiţiile de transport, locuit, condiţiile de protecţie socială.
Firmele, inregistrate la ITM
Legea 156/2000 reglementează condiţiile in care aceste societăţi comerciale pot desfăşura activitate de selecţie şi plasare a forţei de muncă in străinătate. Agentul de ocupare a forţei de muncă trebuie să fie o societate romanească ce are ca activitate principală „selecţia şi plasarea forţei de munc”, să fie inregistrat la inspectoratul teritorial de muncă in a cărui rază işi are sediul, să dispună de spaţiul şi de dotările necesare pentru buna desfăşurare a activităţii şi să aibă incadrat in muncă personal cu experienţă in domeniul forţei de muncă. Totodată, angajatorul trebuie să organizeze o bancă de date care să cuprindă ofertele şi solicitările de locuri de muncă in străinătate, informaţii referitoare la condiţiile de ocupare a acestora şi la calificările şi aptitudinile solicitanţilor aflaţi in evidenţa lor, precum şi să incheie cu persoane juridice, persoane fizice şi organizaţii patronale din străinătate, după caz, contracte care conţin oferte ferme de locuri de muncă. De reţinut că persoanele fizice nu au dreptul să exercite activităţi de mediere a angajării cetăţenilor romani in străinătate.
