Drumul judetean ce leaga comunele Varsolt, Crasna, Horoatu Crasnei si Cizer de limita cu judetul Cluj, a fost finalizat si dat in folosinta. Obiectivul reprezinta una dintre cele mai mari investitii cu impact regional din ultimii ani pusa in practica de Consiliul Judetean Salaj.
Drumul de la Varsolt la Ciucea, care de peste 40 de ani nu a mai fost reabilitat, poate fi parcurs acum in cele mai bune conditii. Daca in ultimii zece ani, salajenii si nu numai, participanti la trafic in zona amintita, parcurgeau cu groaza tronsonul respectiv, sau chiar preferau sa aleaga o alta ruta ocolitoare, astazi sectorul de drum judetean este refacut si modernizat. Urmele gropilor adanci, mari si numeroase, precum si fata pamantului care luase locul asfaltului se va sterge probabil din amintirea localnicilor si a participantilor la trafic pentru ca in prezent aici se poate circula in conditii europene.
Autoritatile judetene, locale si personalul implicat in implementarea proiectului “Reabilitarea drumului Ciucea-Crasna-Varsolt” au participat, ieri, la taierea panglicii inaugurale. Evenimentul a fost prilejuit de terminarea lucrarilor pe primul drum din Regiunea de Nord-Vest modernizat cu fonduri prin Programul Operational Regional 2007-2013, axa 2, domeniul major de interventie 2.1. Investitia a fost sustinuta de catre Consiliul Judetean Salaj, in parteneriat cu Consiliul Judetean Cluj si finantata din Fondul European de Dezvoltare Regionala. Demersurile pentru refacerea acestui drum au fost lansate in anul 2005; contractul de finantare a fost semnat in 8 august 2008, iar contractul de executie a fost parafat in 20 ianuarie 2010. Valoarea contractului de finantare a fost de 85,628 de milioane de lei (din care 71,777 de milioane de lei cheltuieli eligibile). In urma achizitiilor publice derulate, costurile au fost de 59,775 de milioane de lei, din care contributia Consiliului Judetean Salaj a reprezentat 1,435 milioane de lei. Prin proiect au fost reabilitati si modernizati 37,629 de kilometri, din care 30 de kilometri sunt pe teritoriul judetului Salaj, diferenta in judetul Cluj. A fost refacuta o suprafata carosabila de 244.589 metri patrati, s-au realizat 56.444 metri patrati de acostamente din piatra sparta, au fost construite opt poduri noi, trei poduri au fost reabilitate si 1.182 de podete tubulare au fost inlocuite. Lucrarile au termen de garantie sapte ani. In implementarea acestui proiect, s-au implicat antreprenorul – Asocierea formata din SC Euro Strada SRL, SC Hidroconstructia SA si SC Recon SA, firma de consultanta SC Search Corporation SRL si firma de proiectare – SC Expert Proiect 2002 SRL. Echipa de proiect din cadrul CJ Salaj a fost formata din: Zoe Crihan – manager de proiect, Lavinia-Ioana Ghilea – asistent manager, Dumitru Cacuci – expert tehnic, Ioana Iuga – expert tehnic, Nicolar Pop – expert tehnic, Rodica Tulai – responsabil financiar, Minodora Marincas – responsabil juridic, Laura Lemeni – responsabil comu-nicare.
Constructorii, proiectantii si echipa de proiect s-au confruntat in cursul anului trecut, dupa demararea lucrarilor, cu numeroase dificultati datorate regimului pluviometric excesiv inregistrat in toamna anului 2010, care a provocat grave inundatii in zona, precum si alunecari de teren care au afectate mai multe sectoare de drum.
“A fost nevoie sa parcurgem un traseu complex al documentatiilor, un mecanism nu al birocratiei, ci al pasilor care trebuie respectati in baza regulilor impuse de finantator. In cadrul etapei de achizitie ne-am confruntat deja cu unele probleme: am avut o procedura anulata, pentru ca dupa reluarea ei, aceasta sa fie contestata. Mai apoi, dupa demararea lucrarilor, din cauza precipitatiilor cazute, a fost nevoie de o reproiectare a unor obiective, ceea ce a dus la costuri suplimentare si la o extensie a timpului necesar finalizarii lucrarilor”, a declarat presedintele CJ Salaj.
Tiberiu Marc a apreciat ca aparitia acestor inconveniente in timpul lucrarilor pana la urma a fost benefica deoarece, daca alunecarile de teren ar fi aparut peste doi-trei ani, lucrarile la drum ar fi fost compromise.
Claudiu Cosier, directorul general al Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Vest a sustinut ca astfel de probleme aparute pe parcursul implementarii unui proiect cu fonduri europene constituie o buna experienta si lectii de dezvoltarea competentelor celor implicati in achizitii si proiectare.
Starea avansata de degradare a drumului a fost favorizata, nu doar de faptul ca in ultimii 40 de ani nu s-au realizat aici lucrari de reabilitare, ci mai ales din cauza traficului intens si de mare tonaj. Asa cum a sustinut Stefan Ciubotarenco, dirigintele de santier, investitia va dura atata timp cat vor fi respectate conditiile pentru care ea a fost realizata, respectiv, traficului pentru care lucrarea a fost proiectata-8,5 tone pe osie.
“S-au creat conditii deosebite pentru ca participantii la trafic sa circule normal pe acest drum. Important este ca aceasta investitie sa reziste asa cum este acum, motiv pentru care e nevoie de impunerea unor conditii transportatorilor, ceea ce va fi destul de dificil. Soferii de camioane vor prefera sa circule pe acest drum pentru ca sectorul dintre Ciucea si Virsolt este singurul care face legatura cu judetul Bihor. Drumul national de la Alesd, prin Halmasd este in lucru”, a aratat Vegh Alexandru, prefectul judetului Salaj.
Pana la urma, nu ar fi exclus, ca adminstratorul drumului (CJ Salaj) sa fie nevoit sa impuna restrictii severe de tonaj pentru ca viabilitatea tronsonului refacut sa nu fie afectata. La aceasta data, camioanele de mare tonaj, cu incarcatura de peste 35 de tone, circula nestingherite si in numar mare. Proiectantii au apreciat ieri ca efectul unui astfel de vehicul este echivalent cu cel pe care l-ar avea 200.000 de masini care se incadreaza pana la valoarea din proiect (de 8,5 tone).
Dupa cum au apreciat autoritatile judetene ieri la receptia lucrarilor, reabilitarea acestui drum va avea ca impact cresterea accesibilitatii zonei in Transilvania de Nord – Vest, prin legaturile pe care le realizeaza cu drumul european E 60, cu drumul national DN 1H (Zalau – Oradea) si cu viitoarea Autostrada Brasov – Bors. Un alt impact major asteptat in urma implementarii proiectului este valorificarea potentialului turistic generos din zona riverana drumului, plina de pitoresc si diversitate a peisajului, dar insuficient valorificata pana acum din cauza lipsei de accesibilitate.
