Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, sub egida Consiliului Județean Sălaj, în parteneriat cu Asociația culturală JAD, Colegiul Național „Silvania” Zalău, Asociația Scriitorilor din Sălaj, Cenaclul literar „Silvania”, Inspectoratul Școlar Județean Sălaj, cu sprijinul Primăriei orașului Șimleu Silvaniei
Organizează lecturile publice susținute de scriitorul Sebastian Reichmann (Franța), la Zalău și la Șimleu Silvaniei
Marți, 25 noiembrie 2014, ora 12, sala festivă a Colegiului Național „Silvania” din Zalău; ora 16, Primăria orașului Șimleu Silvaniei.
În acest an, în seria de lecturi publice și conferințe organizate de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj și Asociația culturală Jad i-am avut ca oaspeți pe Ovidiu Pecican, Aurel Sasu, Aurel Rău, Ioan Pintea, Olimpiu Nușfelean, Gavril Moldovan, Vasile Dâncu, Nicolae Coande, Király Farkas, Mircea Muthu, Ioan – Aurel Pop, George G. Asztalos, Carmen Ciumărnean, Valeriu Mircea Popa, Adrian Suciu, Alex. Ștefănescu și Radu Țuculescu.
Sebastian Reichmann
Bio-bibliografie
Debuteaza in 1966 in suplimentul Povestea Vorbei al revistei Ramuri, publicat de poetul Miron Radu Paraschivescu, bucurindu-se de aprecierea entuziasta a acestuia, dar si de prietenia si sprijinul lui Dumitru Tepeneag, Leonid Dimov, Vintila Ivanceanu, Virgil Mazilescu, Florin Gabrea si al altor viitori membri ai grupului “oniric”. In septembrie 1967 ii cunoaste pe Gellu si Lygia Naum, de care il va lega o prietenie esentiala pentru poezia si viata sa. Prima sa carte, Geraldine (1969) este tinta unor atacuri orchestrate de Scinteia si Scinteia tineretului, dar este comentata elogios in presa literara de Ion Negoitescu, Radu Enescu si altii. Dupa retragerea din librarii a celei de-a doua carti, Acceptarea initiala (1971), in urma « tezelor din iulie », emigreaza si se stabileste in Franta. Debuteaza pentru a doua oara cu texte scrise direct in franceza in revista editurii Minuit in 1977, continuind de atunci sa publice poeme, texte in proza, eseuri si traduceri in numeroase reviste literare din Franta (Poésie, revista publicata de Maison de la poésie de la Ville de Paris, fiind cea la care a colaborat cel mai frecvent intre 1995 si 2003, M.E.E.T., Po&sie, La Traductière, Sorgue, Arapoetica, Altermed, Autrement (in aceasta din urma a publicat in 1991 sub titlul « Europe Centrale – un continent imaginaire » o serie de interviuri cu scriitori si intelectuali americani importanti, cu radacini in Europa Centrala, ca Saul Bellow, Czeslaw Milosz, Jerome Rothenberg, etc.), precum si sapte carti de poezie in limba franceza, Pour un complot mystique (1982), Audience captive (1988), Balayeur devant sa porte (2000), Le pont Charles de l’Apocalypse (2003), Cage centrifuge (2003), L’Unité a déménagé dans le monde d’en face (2010), La moquette de Klimt (2012). A publicat deasemenea o carte scrisa in limba franceza la editura Vinea, Le livre-Varappe (2012).
A beneficiat de burse ale Centrului National al Cartii (Centre National du Livre) din Franta, ca poet si traducator. Este prezent in antologii prestigioase consacrate poeziei suprarealiste (Das surrealistische Gedicht, Bochum 1985), precum si in numarul special consacrat suprarealismului francez de catre revista Herzattacke (Berlin, 2000). A fost tradus deasemenea in antologii si reviste din Anglia, Italia, Statele Unite, Grecia, Turcia, Cehia si Serbia. In 2000 i-a aparut la editura Duration Press din California un volum cu titlul Sweeper at His Door, cu o prefata de Jerome Rothenberg, iar in 2013 la editura Analogon din Praga un volum intitulat Uzeh v botanické zahrade ( O insolatie la Gradina Botanica), cu o prefata de Petr Kral.
A tradus in franceza patru carti de Gellu Naum (Tatal meu obosit/Mon père fatigué, Arcane 17, 1983 ; Zenobia, Maren Sell, 1995, impreuna cu Luba Jurgenson ; Discours pour les pierres, L’Age d’Homme, 2002 ; Voyage avec Apollodore, MeMo, 2009), precum si carti de Mariana Marin, Dan Stanciu, Simona Popescu (in curs de aparitie), Alexandru Musina si Ion Stratan (ultimele doua in cadrul unei traduceri colective organizate de Fundatia Royaumont).
In 1981 a obtinut un doctorat in psihologie sociala la EHESS (Paris), si dupa un an de studii post-doctorale (1982-1983) la Universitatea din Berkeley (USA), a lucrat ca cercetator asociat la CNRS (Centre National de la Recherche Scientifique), si apoi ca psihoterapeut intr-un serviciu public de psihiatrie din regiunea Parisului.
In 2008 a publicat Mocheta lui Klimt (editura Cartea Romaneasca), prima carte scrisa in romaneste dupa o perioada de aproape treizeci de ani in care a scris doar in franceza, iar in 2009 o carte scrisa la patru maini cu poetul Dan Stanciu, Dimensiunea « Umbrella » (editura Art). In 2012 i-a aparut la editura Paralela 45, antologia Perioada translucida, cuprinzand totalitatea poemelor scrise in romaneste intre 1965 si 2012.
Incepind din vara anului 2012 publica in revista Viata Romaneasca o serie de eseuri despre poezia franceza si europeana contemporana, sub titlul « Poeti in timpul intermediar ».
La aparitia cartii de debut, Geraldine, in 1969, Ion Negoitescu scria : « Sebastian Reichmann e preocupat pina la obsesie de puterile ( si de sensul puterilor) pe care i le ofera cuvintul (ca atare sau in utilizarea lui poetica). Sub o foarte aparenta incifrare topica ori dezorganizare imagistica, preocuparea sa tinde chiar si mai departe, la descifrarea structurilor obiective si subiective ale lumii. »
Treizeci de ani mai tarziu, in 1999 in Scrisoare catre Sebastian (in loc de Cuvint Inainte), prefata la o prima antologie ingrijita de Constantin Abaluta (editura Eminescu), Gellu Naum scria : « Experienta unica a unui poet care si-a inceput opera poetica pe lama de brici a unei pozitii dintre cele mai inaintate ale poeziei romanesti, folosind un limbaj totdeauna luxuriant, flexibil, extraordinar de agresiv si de generos in acelasi timp ; experienta unica a unui poet care s-a continuat pe virful de lance al poeziei franceze si apoi pe cimpiile minunate ale poeziei americane de ultima ora – experienta unica a unui poet in continua schimbare si totdeauna acelasi, pe care-mi place sa-l numesc « Contele Sebastian ».
