Cum primăvara işi intră tot mai mult in drepturi, aducand o incălzire a vremii de care sălăjenii se bucură din plin, reprezentanţii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Sălaj atrag atenţia iubitorilor de plimbări in natură să se ferească de căpuşe. Recomandările specialiştilor nu trebuie ignorate mai ales că această perioadă din an este una in care căpuşele pot cauza, prin muşcăturile lor, adevărate probleme de sănătate.
Vremea caldă şi insorită nu inseamnă doar undă verde pentru ieşirile in natură, ci trebuie să fie şi un semnal pentru ca oamenii să acorde o atenţie sporită căpuşelor, atrag atenţia specialiştii. Directorul DSVSA Sălaj, Mircea Martin, ne-a declarat că acest lucru este cu atat mai important cu cat, in ultimii ani, populaţiile de căpuşe au crescut foarte mult. „Cetăţenii care ies la iarbă verde trebuie să aibă grijă să nu stea direct pe iarbă, ci pe pături şi chiar să evite anumite zone, dacă le ştiu populate de căpuşe. De asemenea, in această perioadă, este recomandat să poarte imbrăcăminte adecvată, care să acopere in intregime corpul, la ieşirile in aer liber, mai ales in zonele impădurite”, a declarat directorul DSVSA Sălaj.
Potrivit sursei citate, căpuşele trebuie indepărtate imediat ce sunt descoperite, iar pacientul trebuie să fie atent să le indepărteze in intregime, deoarece doar astfel se poate preveni transmiterea unor boli: prin indepărtarea corpului se elimină riscul de transmitere a bolilor in timp ce parazitul se hrăneşte, iar prin indepărtarea capului se elimină posibilitatea de apariţie la nivel local a unei inflamaţii. De obicei, pacientul nu trebuie să ia măsuri suplimentare şi este suficient să indepărteze atent căpuşa, asigurandu-se că ea este completă, să dezinfecteze zona şi să se asigure că nu apare o reacţie in zona respectivă. Locul muşcăturii de căpuşă este dureros şi iritant, dar este foarte important ca el să fie dezinfectat”, a spus Mircea Martin.
Căpuşele sunt cel mai adesea transmiţători pentru boala Lyme, pentru babesioză şi febra de Colorado. De altfel, potrivit directorului Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sălaj, Ligia Marincaş, luna trecută, a fost inregistrată o pacientă cu infecţie acută in urma unei muşcături de căpuşă. „Femeia a fost muşcată de picior, s-a simţit rău, iar in urma prezentării la spital, a fost depistată problema. Cum era vorba de o situaţie acută, pacienta a fost spitalizată”, a declarat Ligia Marincaş.
Potrivit directorului DSP Sălaj, in urma inţepăturilor de căpuşă, persoanele pot dezvolta forme de boală care trec neobservate, dar care se remarcă ulterior, la diverse analize, ca infecţii cronice.
Există, totuşi, persoane care dezvoltă reacţii alergice la căpuşe, reacţii a căror intensitate variază de la moderat, cu doar cateva semne şi simptome prezente, pană la gravă, unde poate apărea şocul anafilactic. Majoritatea afecţiunilor pe care căpuşele le pot determina in organismul uman au ca principale semne şi simptome manifestări asemănătoare gripei: febră, cefalee, greaţă, vomă, mialgii. Simptomele pot debuta incă din prima zi de la muşcătură pană la trei săptămani, uneori ele fiind insoţite de apariţia unor pete roşiatice la locul leziunii.
In cazurile mai grave, este necesar vaccinul antitetanic şi pacientul trebuie să se prezinte in cel mai scurt timp la o unitate medicală pentru tratamentul de specialitate.
Alte manifestări locale care apar după muşcătura de căpuşă includ apariţia unei papule roşii sau a unei vezicule, pustule ulcerate, escare, alături de dureri şi tumefacţie locală.
Tot ca urmare a muşcăturii de căpuşe – deşi mai rar – poate apărea şi o anume paralizie flască, cu evoluţie ascendentă. Aceasta apare dacă un anumit tip de căpuşe secretante de toxine răman ataşate de suprafaţa gazdei prea mult timp. Neurotoxina este secretată in saliva vascoasă a căpuşei doar după cateva zile,iar paralizia poate fi cauzată chiar şi de o singură căpuşă, mai ales dacă aceasta este localizată la baza capului sau in vecinătatea coloanei şi a măduvei spinale. Printre simptomele acestei paralizii se numără anorexia, letargia, slabiciunea musculară şi tulburările de coordonare.
